Eveniment

Cum sunt finanţate administraţiile publice locale. Mai mult de 8 din 10 lei încasaţi din impozitul pe salarii merg către administraţiile locale şi judeţene. La cine sunt butoanele pentru banii primăriilor

♦ Cei mai mulţi dintre noi cred că administraţiile locale sunt susţinute doar din taxele de pe casă sau maşină (modeste) pe care le plătim anual ♦ Realitatea este că administraţia locală are un sfert din veniturile statului - în principal din impozitul pe salarii şi din cotele de TVA.

Recent, după ce premierul Florin Cîţu a spus că vrea să pe­treacă o noapte în Va­ma Veche, primarul co­munei Limanu, din care face parte şi staţiunea, a spus că nu este binevenit, întrucât alocările pentru admi­nistraţia locală pe care o conduce au fost prea mici. El s-a re­ferit la alocările care vin prin Consiliul Ju­deţean. De ce să dea statul central bani unei primării – Limanu, de exemplu - şi cum se alocă ei, dacă-i dă?

Principala sursă a bugetelor locale este impozitul pe venitul salarial, nu impozitul pe casă sau maşină, cum se crede. 82% din impozitul pe venitul salarial (nu 100% cum crede premierul Cîţu) se face venit la bugetul local – banii merg spre administraţiile potrivit adresei din cartea de identitate a contribuabilului. Dacă cineva lucrează în Bucureşti, dar adresa lui de domiciliu este în comuna Iveşti din judeţul Galaţi, banii merg la Galaţi, nu se opresc la Bucureşti. Bucureştiul, cu un milion de angajaţi, este, adevărat, supera­vantajat faţă de o comună oarecare din judeţul Galaţi în care jumătate din localitate nu are gaz şi nici străzi asfaltate, iar la buget contribuie 200 – 300 de angajaţi, cât are comuna. Aceste plăţi sunt „automate”.

A doua sursă „automată“ de venituri (pentru echilibrarea bugetelor locale) sunt cele din TVA care se repartizează însă printr-un mecanism extrem de complex care ţine, între altele, de mărimea localităţii (hectare), de numărul de localnici (mii) şi de capacitatea financiară a localităţii. Un procent de 80% din aceste fonduri sunt alocate automat, prin decizie a finanţelor publice judeţene, şi doar 20% se repartizează prin decizie a Consiliului Judeţean. Aceste procente de 20% sunt „pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastruc­tură care necesită cofinanţare locală” (Legea finanţelor publice – 273/2006, art. 32). Sigur că aici, factorul politic devine determinant. Cine decide că o infrastructură a PSD este mai necesară ca una a PNL? Sau viceversa? Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a explicat, pentru ZF, cum funcţionează alocările pentru UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale) la nivelul Consiliilor Judeţene: „Singurele alocări bugetare care se pot face către UAT-uri prin Consiliul Judeţean sunt echilibrările la început de an, sumele care vin pentru echilibrare bugetelor, care reprezintă cam 6% din cotele pe care le primim pentru echilibrare. Am avut plafon la 27 mil. lei care au fost alocaţi, s-a creat acest plafon la nivelul judeţelor”, a spus Adrian Veştea.

Judeţul Braşov, cu alocarea de 27 mil. lei, alocă în medie circa 400.000 de lei pentru fiecare din cele 58 de UAT-uri, în funcţie de nevoile fiecărei administraţii, a mai spus Veştea. „Fiecare UAT face solicitări pentru proiectele aflate în implementare.”

Potrivit site-ului administraţiei locale din Braşov, bugetul total al oraşului este de 1,25 mld. lei.

Cei mari, mereu pe creastă. Dar cei mici?

Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, din judeţul Dâmboviţa şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), explică modul de finanţare a administraţiilor locale.

„Principalele surse de finanţare sunt veniturile proprii, alcătuite din impozite şi taxe locale, precum şi cote părţi din impozitul pe venit. În com­ple­tare vin sume de echilibrare de la bu­getul de stat şi acestea se acordă după o anumită formulă care nu poate satis­face toate nevoile administraţiei locale.

„ Din a doua jumătate a anului se vine cu sume şi se completează. Aceste sume vin prin Ministerul Finanţelor şi Ministerul Dezvoltării.”

El spune că PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală), prin care se alocă bani de la nivel central pentru investiţii mici la nivelul administraţiilor locale, este un instrument important şi sunt discuţii în acest moment pentru un PNDL 3.

„Acest PNDL este şi va fi un instrument deosebit de util pentru dezvoltarea locală în sensul că au fost finanţate mii de investiţii prin acest program. Am propus şi se doreşte continuarea acestui program cu un viitor PNDL 3.“ Potrivit legii finanţării administraţiilor locale, legea 273/2006 cu completările şi modi­ficările ulterioare, veniturile bugetare locale se constituie din: venituri proprii (impozite, taxe locale), cote defal­cate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale buge­tului de stat, subvenţii de la bugetul de stat sau alte bugete precum şi donaţii şi sponsorizări. În aceste sume se regăsesc şi fondurile europene.

Bugetele locale din 2021 vin cu particularităţi însă: Lucian Viziteu, primarul municipiul Bacău, oraş care are un buget total de 470 mil. lei în 2021, spune că anul acesta a fost estimat un buget mai mare decât în anii trecuţi, pentru că oraşul va avea venituri suplimentare neîncasate în pandemie, dar şi din noile programe europene.

„Am estimat bugetul Bacăului mai mare decât în anii precedenţi, pentru că avem nişte încasări din anii trecuţi, din intervenţiile pentru Covid şi din alte lucrări. Pe proiectul depus avem un buget de investiţii foarte mare, special că să ne pregătim pentru noul val de fonduri structurale. Bugetul de investiţii este 260 mil. de lei.”

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.