Tradiţional, agricultorii din România însămânţează an de an 1,9 - 2 milioane de hectare cu grâu, pe piaţa acestei materii prime agricole învârtindu-se anual circa un miliard de euro.
„Voi pune cât de mult grâu voi putea, atât cât îmi vor permite condiţiile meteo. Anul trecut am avut 4.000 de hectare cu grâu. Nu am terminat însămânţatul, suntem întârziaţi, dar dacă îmi va permite vremea voi depăşi această suprafaţă“, spune Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial (CAI) Curtici, o fermă de 7.500 de hectare şi rulaje anuale de 18,4 milioane de euro.
Agricultorii se află în prezent în plină campanie de însămânţare a culturilor de toamnă (grâu, orz şi rapiţă), lunile septembrie-octombrie fiind perioada când companiile din această piaţă îşi fac calculele pentru sezonul următor. Agricultorii mai au cel mult două săptămâni pentru a însămânţa grâul în perioada optimă, ceea ce este esenţial pentru a obţine vârfuri de productivitate. Ieşirea din această fereastră de oportunitate înseamnă costuri mai mari, dar şi riscuri sporite ca o parte din plante să nu reuşească să treacă de temperaturile scăzute din perioada iernii. Astfel, însămânţarea în afara acestei perioade înseamnă riscuri crescute şi un potenţial de productivitate mai redus. În mod normal, România produce 5-7 milioane de tone de grâu sezon de sezon.
Împărţirea din prezent a suprafeţelor de teren între principalele tipuri de culturi – grâu, orz, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui – va determina atât proiecţiile privind încasările potenţiale, cât şi marjele de profit aferente.
„Noi suntem într-un sistem de rotaţie a culturilor pe care l-am stabilit cu mult timp înainte şi pe care nu îl modificăm în mod semnificativ. Vom avea 36.000 de hectare acoperite de culturi de toamnă (grâu, orz, rapiţă) şi alte 12.000 de hectare însămânţate în primăvară (porumb, floarea-soarelui, soia)“, explică Lucian Buzdugan, directorul general al fermei din Insula Mare a Brăilei.
El mai spune că deşi nu îşi va schimba fundamental strategia de distribuţie a riscului, se va concentra pe majorarea productivităţii la grâu prin lucrări ce conservă apa în sol.
„Vom lucra astfel la reducerea costurilor dar vom folosi, ca şi în anii trecuţi, soiuri româneşti de grâu care au dat dovadă de potenţial şi care duc şi la productivităţi de 8-9 tone/hectar“, adaugă Buzdugan.
Semne de întrebare la Kiev şi Moscova
Toamna ploioasă din Rusia şi Ucraina va influenţa jocul de pe piaţa cerealelor de vara viitoare. Cele două economii ex-sovietice, cunoscute tradiţional ca primii doi mari producători de grâu din regiune şi principalul factor de influenţă asupra preţurilor, înaintează cu greu în campania de recoltare. Deja ruşii vorbesc despre cea mai ploioasă toamnă din ultimii 80 de ani şi despre minusuri de 15-20% ale producţiei viitoare de grâu.
La începutul acestei săptămâni ruşii reuşiseră să însămânţeze aproape 9 milioane de hectare cu cereale de toamnă, cu o treime mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Nikolai Fiodorov, ministrul rus al agriculturii, a declarat deja public că Rusia va reuşi să însămânţeze 13 milioane de hectare, cu 20% mai puţin decât sezonul anterior, potrivit Reuters. Numai în cazul Rusiei se vorbeşte despre un potenţial minus de 7 milioane de tone de grâu, cât recolta de anul acesta a României. Rusia şi Ucraina cumulează o producţie totală de grâu de 50-55 de milioane de tone.
Evoluţia de pe piaţa cerealelor din cele două state ex-sovietice are influenţă directă şi asupra afacerilor româneşti prin intermediul preţurilor.
Riscuri suplimentare pentru fermierii cu focus pe floarea-soarelui şi porumb
Dacă fermierii ruşi şi ucraineni au şansa de a echilibra posibilele pierderi de productivitate pentru cerealele de toamnă prin expunerea suplimentară pe porumb şi floarea-soarelui, agricultorii locali nu pot lua decizii similare cu uşurinţă.
Cele două culturi – porumbul şi floarea-soarelui – sunt mai riscante de anul viitor după ce Comsia Europeană a decis să interzică pesticidele din clasa neonicotinoidelor, considerate nocive pentru populaţia de albine. În lipsa tratamentului cu acest tip de pesticide, culturile viitoare de primăvară devin vulnerabile la mai mulţi dăunători, ceea ce înseamnă costuri crescute sau chiar pierderea întregii culturi în cazul în care în piaţă nu există suficiente seminţe disponibile pentru campaniile de reînsămânţare.
România a ajuns în această toamnă la o producţie de cereale de 19,1 milioane de tone, cu 50% peste rezultatele slabe din 2012. Economia locală este pe locul al doilea în UE la recolta de porumb, cu 11 milioane de tone puse pe piaţă, şi unul dintre primii zece jucători la grâu, cu alte 7,2 milioane de tone.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
