Exporturile agroalimentare sunt dependente de vasele pentru cereale şi animale întrucât industria de profil nu poate înghiţi toată producţia strânsă de pe câmp de fermieri

Grâul, porumbul, orzul, se­min­ţele de floarea-soarelui şi de rapiţă, oile şi vitele încăr­cate în vapoare şi în ca­mioane au adus com­paniilor locale 1,4 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, adică 61% din totalul exporturilor agroalimentare, iar lactatele, mierea, carnea şi produsele de panificaţie au însemnat de 3,5 ori mai puţin.

Structura exporturilor arată dependenţa aproape totală a agriculturii româneşti de flu­xurile dictate prin lichidităţi de comer­cianţii de mărfuri brute şi mult mai puţin de forţa pe care brandurile alimentare româ­neşti au reuşit să o capete pe piaţa alimentară globală.

„Este o nebunie să exporţi po­rumb şi orz, să nu le tran­s­formi în furaje, dar în acelaşi timp să cumperi furaje pro­ce­sate din import“, spune pro­fe­sorul universitar Valeriu Tabără, care a fost în două rân­duri şi ministru al agriculturii.

El spune că structura rudi­mentară a expor­turilor de pro­duse agro­alimentare româneşti pleacă de la discrepanţa dintre con­sumul de cereale în fa­bricile de furaje şi de ponderea re­dusă a zootehniei în raport cu producţia agri­colă vegetală.

Cu numai 2 milioane de tone de cereale, adică 10% din total, transformate în furaje, 2 milioane de vaci şi sub 5 milioane de porci, România este în po­ziţia de a conta pe piaţa internaţională agroa­limentară doar pe piaţa grâului, a or­zu­lui şi ca furnizor de oi şi vaci pentru achi­zitorii detaşaţi în România de economiile din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

„Cantitatea de cereale ce este transfor­mată în furaje are potenţialul de a se dubla“, spune Valeriu Tabără.

Cu toate acestea, România a câştigat în ul­timul deceniu pieţe externe pentru mărfurile brute astfel că expor­tu­rile au crescut în acest interval de şapte ori, iar im­por­tu­rile au avansat mult mai lent, de numai 2,5 ori. În consecinţă, deficitele de 1,5-2 miliar­de de euro s-au redus treptat, iar anul trecut ba­lanţa s-a închis pentru prima dată cu un ex­cedent de 335 milioane de euro. În primele şase luni ale acestui an exporturile au ajuns la 2,2 miliarde de euro, iar impor­turile la aproape 2,5 miliarde de euro.