Eveniment

Excedentul de 1,2 mld. euro de la comerţul exterior cu servicii „salvează“ deficitul de la bunuri, de 1,6 mld. euro la două luni

Dumitru Miron, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE: În perspectivă, cred că lucrurile nu vor evolua foarte favorabil în ceea ce priveşte comerţul exterior, pe motivul că economia României rămâne în imobilismul adaptabilităţii şi vom continua să importam destul de mult. Problema care se pune nu e de scădere a exporturilor, ci de creştere a exporturilor cu un ritm mai scăzut decât al creşterii importurilor.

Dumitru Miron, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE: În perspectivă, cred că lucrurile nu vor evolua foarte favorabil în ceea ce priveşte comerţul exterior, pe motivul că economia României rămâne în imobilismul adaptabilităţii şi vom continua să importam destul de mult. Problema care se pune nu e de scădere a exporturilor, ci de creştere a exporturilor cu un ritm mai scăzut decât al creşterii importurilor.

Autor: Adelina Mihai

20.04.2018, 00:07 1422

România are trei balanţe: a bunurilor, a serviciilor şi plăţilor. Dacă analizăm balanţa contului curent, vedem că aceasta se îmbunătăţeşte datorită soldului de la servicii, însă la bunuri rămâne deficitară, iar cauzele şi efectele sunt diferite pe cele două direcţii, a explicat prof. dr. Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

„La comerţul cu bunuri, balanţa comercială este deficitară ca urmare a creşterii puterii de cumpărare a populaţiei României, pe fondul creşterilor de salarii. Pentru că economia nu produce suficiente sau în structurile cerute bunuri care să acopere nevoia populaţiei, au crescut importurile. Orice creştere a puterii de cumpărare, în cazul în care economia nu este flexibilă şi adaptabilă să producă suficiente bunuri care să acopere cererea, conduce la o creştere a deficitului”, a mai spus Dumitru Miron. El a explicat că, în cazul serviciilor, cauzele sunt diferite, pentru că atunci când creşte puterea de cumpărare a populaţiei are loc o elasticitate a cererii în raport cu venturile, iar excedentul creşte deoarece se produce un alt gen de reacţie ca la bunuri.

„O componentă importantă a comer­ţului cu servicii o reprezintă ser­viciile de transport, iar dacă volumul de mărfuri importate sau exportate creşte, va creşte şi valoarea serviciilor de transport”, a mai spus Dumitru Miron.

Datele Băncii Naţionale arată că serviciile de transport, IT&C şi servi­ciile pentru afaceri sunt domeniile în care exporturile au crescut cu câte peste 100 de milioane de euro în primele două luni din an prin comparaţie cu perioada similară din 2017.

Companiile din România au ex­por­tat servicii în valoare totală de 3,3 mi­li­ar­de de euro în primele două luni ale anului, în creştere cu 13,5% faţă de perioada similară din 2017. În valoare absolută, din totalul creşterii de aproape 400 mil. euro a exporturilor de servicii, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în trei sectoare: servicii de transport (Ă136 de milioane de euro faţă de primele două luni din 2017, până la 1 mld. euro), alte servicii pentru afaceri (Ă118 milioane de euro, până la 658 de milioane de euro) şi servicii IT&C (Ă103 milioane de euro, până la 713 de milioane de euro). În categoria alte servicii pentru afaceri sunt incluse, printre altele, ser­viciile de cercetare-dezvoltare, con­sul­­­tanţa, serviciile juridice, fiscale sau contabile.

Pe de altă parte, datele Băncii Na­ţio­nale arată că şi importurile de servicii au crescut în primele două luni ale a­nu­lui cu un ritm mai mare decât ex­por­turile. Astfel, companiile din România au exportat în ianuarie-februrie servicii în valoare totală de 2,1 mld. euro, în creştere cu 23% faţă de perioada similară din 2017.

Cele mai mari creşteri ale importurilor de servicii au fost tot în categoria „alte servicii pentru afaceri” (Ă117 milioane de euro în primele două luni, până la importuri de 571 de milioane de euro), turism (Ă94 de milioane de euro, până la 489 milioane de euro) şi servicii IT&C (Ă86 milioane de euro, până la 369 de milioane de euro).

Prin urmare, soldul balanţei comerciale la comerţul internaţional cu servicii a ajuns la 1,188 miliarde de euro în primele două luni din an, în scădere cu 0,5% faţă de perioada similară a anului trecut.

Excedentul de aproape 1,2 mld. de euro de la comerţul exterior de servicii acoperă totuşi o mare parte din deficitul de 1,6 miliarde de euro înregistrat în primele două luni la comerţul internaţional cu bunuri (unde exporturile în ianuarie şi februarie au cumulat 10,8 mld. euro, iar importurile 12,5 mld. euro). 

”În perspectivă, cred că lucrurile nu vor evolua foarte favorabil în ceea ce priveşte comerţul exterior, pe motivul că economia României rămâne în imobilismul adaptabilităţii şi vom continua să importam destul de mult. Problema care se pune nu e de scădere a exporturilor, ci de creştere a exporturilor cu un ritm mai scăzut decât al creşterii importurilor”, a mai spus Dumitru Miron. Totuşi, a adăugat el, primele şi ultimele două luni din an nu sunt definitorii pentru conturarea unor perspective privind evoluaţia comerţului exterior de bunuri servicii, astfel că abia după luna aprilie se va putea contura o tendinţă.

În 2017 România a exportat servicii în valoare-record de peste 20 mld. euro, în creştere cu 14% faţă de 2016, cu un excedent de 8 mld. euro. Tot anul trecut, exporturile de bunuri au ajuns la 62,6 mld. euro (+9%), iar deficitul la comerşul cu bunuri a ajuns la aproape 13 mld. euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO