În 2018, România avea 172.595 de cadre didactice, dintre care 48.935 în învăţământul primar, 68.248 în învăţământul gimnazial şi 55.412 în cel liceal, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.
În România, peste 12.000 de cadre didactice aveau vârsta cuprinsă între 60 şi 64 de ani, iar mai mult de 3.400 aveau peste 65 de ani, vârste considerate a fi în categoria vulnerabilă la COVID-19.
La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în 2018 erau 5,2 milioane de cadre didactice angajate în învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Femeile au reprezentat majoritatea în rândul cadrelor didactice din statele membre ale UE, respectiv 72%, 3,7 milioane de cadre didactice. Ponderea femeilor în învăţământ a fost cea mai mare în Letonia (87%) şi Lituania (85%), urmată de Bulgaria, Estonia şi Slovenia (toate 83%).
Ponderea profesorilor de sex masculin a fost cea mai mare în Danemarca (38%) şi Luxemburg (36%), urmată de Grecia şi Spania (ambele 34%), precum şi Franţa (32%).
În ceea ce priveşte structura lor de vârstă, 400.000 (7% din total) aveau vârsta sub 30 de ani, în timp ce 2 milioane (39%) aveau vârsta de 50 de ani sau peste. Circa 39% dintre profesorii din şcolile primare şi gimnaziale din UE aveau 50 de ani sau mai mult în 2018.
În Italia, mai mult de jumătate (54%) dintre profesori se aflau în această grupă de vârstă, situaţie în care se află şi Lituania (52%). Un număr mare de profesori au intrat, de asemenea, în această grupă de vârstă şi în Estonia, Grecia şi Bulgaria (toate statele cu 49%).
Circa 1% dintre cadrele didactice din UE aveau peste 65 de ani în 2018. Cea mai mare pondere a cadrelor didactice din această grupă de vârstă a fost raportată în Estonia (8%), Letonia (5%), Suedia şi Danemarca (ambele 4%).
Eurostat a oferit această prezentare generală a principalelor caracteristici demografice ale forţei de muncă didactice din UE pentru a marca Ziua Mondială a Profesorilor, sărbătorită în fiecare an pe 5 octombrie.
