Eveniment

Eurostat: Mai mult de 1,4 milioane de angajaţi din România au fost deseori presaţi de timp la locul de muncă. În 2019, unu din zece angajaţi din Uniunea Europeană a lucrat întotdeauna sub presiunea timpului şi unu din patru a lucrat deseori în astfel de condiţii

În România, mai mult de 1,4 mil. de angajaţi au spus că au lucrat deseori sub presiunea timpului, mai mult de 20% din totalul angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 74 de ani din economia locală, iar 522.100 de angajaţi spun că au lucrat întotdeauna în astfel de condiţii, circa 10% din totalul salariaţilor, conform statisticilor de la Eurostat.

În timpul pandemiei de COVID-19, mulţi oameni din Uniunea Europeană (UE) au experimentat o presiune de timp excepţională la locul de muncă. Înainte de debutul pandemiei, în 2019, una din zece persoane angajate în UE a lucrat întotdeauna sub presiunea timpului (11%) şi una din patru (25%) a lucrat deseori sub presiunea timpului. În schimb, aproape doi din trei angajaţi spun că au lucrat astfel doar uneori (42%) sau niciodată (22%).

La nivel de ţară, Malta a înregistrat cea mai mare pondere a persoanelor angajate care au lucrat întotdeauna sub presiunea timpului, cu 21% în 2019. În schimb, această pondere a fost cea mai mică în Slovacia (4%). Pentru grupul de persoane care lucra adesea sub presiunea timpului, Cehia era la capătul cel mai înalt al scalei cu 39%, în timp ce Spania se afla la capătul cel mai de jos cu 15%. În Lituania, mai mult de jumătate dintre angajaţi lucrau uneori sub presiunea timpului (56%), comparativ cu mai puţin de unul din trei în Malta (29%).

Cea mai mare proporţie a angajaţilor care nu au experimentat niciodată presiunea timpului la locul de muncă a fost observată de Eurostat în Spania, de circa 39%.

În comparaţie, doar 8% din persoanele angajate din Finlanda se aflau în această situaţie.

În 2019, aproape 200 de milioane de persoane din 370 de milioane în vârstă de 15 ani şi peste erau angajaţi în UE-27.

Gradul de autonomie şi presiunea timpului la locul de muncă principal diferă în mare măsură în întreaga Uniune Europeană şi depind de diferite caracteristici de bază, inclusiv de factori precum ţara din care provin angajaţii, sex, vârstă, nivel de studii, statut profesional, activitate economică şi ocupaţie.

Mai mult, dimensiunea firmei în care sunt angajaţi oamenii şi programul de lucru pot avea, de asemenea, un impact.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.