Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea care interzice hărţuirea la locul de muncă, acest comportament putând fi sancţionat cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 15.000 de lei.
Comportamentul de hărţuire care provoacă deteriorarea condiţiilor de muncă va putea fi sancţionat cu amenzi între 10.000 şi 15.000 de lei, potrivit unei legi promulgată de Klaus Iohannis.
Potrivit legii, organizaţiile vor avea obligaţia de a asigura măsuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor de hărţuire psihologică şi pot fi sancţionate cu până la 50.000 de lei în situaţiile în care această obligaţie nu este respectată. Legea mai prevede amenzi pentru situaţiile în care organizaţiile instigă la hărţuire – acestea fiind cuprinse între 50.000 şi 200.000 de lei.
„Constituie hărţuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre urmatoarele forme: conduita ostilă sau nedorită, comentarii verbale şi acţiuni sau gesturi.
Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă”, se arată în lege.
Potrivit altui articol, fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală.
„Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă”, mai arată legea.
