♦ Serviciile de prevenţie, de supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemoepidemic sunt incluse în serviciile de bază pe care un medic de familie trebuie să le ofere ♦ Realitatea din teren arată că cei mai mulţi medici de familie sunt prinşi în hârtii (bilete de trimitere, reţete), de aceea informarea şi educarea pacientului se fac în puţine cabinete.
Prevenţia şi depistarea activă a riscului de îmbolnăvire a pacienţilor reprezintă atribuţiile de bază ale unui medic de familie, ce poate acţiona ca un sfătuitor pentru pacient, fiind primul contact al acestuia cu sistemul medical. Agresivitatea cu care a lovit valul 4 al pandemiei de COVID-19, numărul uriaş de persoane nevaccinate, miile de persoane infectate şi sutele de decese anunţate zilnic arată şi eşecul medicilor de familie în limitarea dezastrului din sănătate.
„Sunt convins că aveam un val 4 al pandemiei mult mai diminuat dacă o campanie de informare şi educare a pacientului începea în cabinetele medicilor de familie. Am cerut şi propus o modificare a legislaţiei, să fie suspendaţi temporar medicii care instigă pacienţii să nu se vaccineze“, a spus pentru ZF Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor. Şi ministrul interimar al sănătăţii Cseke Attila declara în presă că susţine ridicarea dreptului de liberă practică pentru medicii care au instigat populaţia să nu se vaccineze.
România este codaşă la rata de vaccinare împotriva Covid-19, ceea ce a contribuit la dezastrul din sănătate adus de valul 4.
„Rolul medicului de familie este să îşi ţină pacienţii sănătoşi, să îi informeze, educe şi să promoveze sănătatea. Să discute cu pacientul despre vaccinare, să îi sune pe cei care nu s-au vaccinat, să vorbească cu ei. Medicul de familie trebuie să ţină legătura cu fiecare familie şi să îi cunoască nevoile de sănătate“, susţine Florin Buicu, membru în Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor. El mai spune că problema este că sistemul decontează boala, nu decontează sănătatea. „Casa nu are niciun program să zică eu te plătesc dacă tu ţii pacientul sănătos, dacă faci servicii de prevenţie. Decontează boala. Componenta de prevenţie primară este esenţială, medicul de familie trebuie să facă prevenţia“, spune Buicu.
Realitatea din teren arată însă că cei mai mulţi medici de familie sunt prinşi în hârtii, în activităţi de suport. Eliberează reţete, bilete de trimitere, adeverinţe. Cei mai mulţi pacienţi nici nu au numărul de telefon al medicului, iar informarea şi educarea pacientului se fac în puţine cabinete medicale.
Serviciile de prevenţie sunt servicii medicale esenţiale incluse în pachetul minimal al medicului de familie, potrivit contractului cadru.
Asistenţa medicală primară este esenţială pentru susţinerea sistemului de sănătate, iar dacă aceasta nu funcţionează corespunzător pentru a preveni apariţia unui număr mare de pacienţi bolnavi, atunci presiunea pusă pe sistemul de ambulatoriu şi spitale este uriaşă.
De anul acesta, în campania de vaccinare împotriva Covid-19 s-au putut înrola şi medicii de familie.
Datele arată că doar puţin peste o treime din medicii de familie au încheiat contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru a imuniza pacienţii la cabinet sau la domiciliul acestora.
„La data de 18 octombrie aveam încheiate 3.359 de contracte cu cabinete de medicină de familie pentru vaccinarea împotriva Covid 19, adică cu 35,3% din furnizorii de asistenţă medicală primară“, a declarat pentru ZF Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casele judeţene i-au invitat pe medicii de familie să încheie contracte inclusiv pentru vaccinarea la domiciliu, potrivit ei. Pentru fiecare persoană vaccinată împotriva Covid-19 se decontează suma de 40 de lei dacă vaccinul se face la cabinet şi 60 de lei pentru vaccin făcut la domiciliu, potrivit oficialului Casei. 9.500 de cabinete de medicină de familie sunt în total în contract cu Casa pe toate serviciile de asistenţă medicală primară. Într-un astfel de cabinet lucrează unu sau mai mulţi medici de familie.
Asistenţa medicală primară atrage însă per total o sumă importantă de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. CNAS a decontat anul trecut 2,7 miliarde de lei către medicii de familie, sumă ce reprezintă jumătate din totalul decontărilor pe serviciile medicale din ambulatoriu, potrivit raportului pe anul trecut. Decontarea furnizorilor de servicii medicale din asistenţa medicală primară se face prin plata unui tarif pe persoana asigurată per capita şi plata unui tarif pe serviciu medical. Anul trecut, la nivelul asistenţei medicale primare au fost acordate 52 milioane de consultaţii şi servicii medicale, potrivit raportului.
România are 12.000 de medici de familie, numărul lor a scăzut uşor faţă de 12.700 în 2014, arată datele de la Statistică. În continuare repartiţia acestora, la fel ca cea a medicilor specialişti, este inegală în ţară. Media la nivelul ţărilor din Europa este de 100 de medici generalişti la 100.000 de locuitori, arată datele Eurostat.
„Pentru asigurarea accesibilităţii la serviciile din asistenţă medicală primară, în anul 2020 s-au întreprins o serie de modificări legislative care au facilitat accesul la acest prim nivel de contact al pacientului cu sistemul sanitar, avându-se în vedere necesitatea limitării răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-COV2 în contextul pandemiei“, potrivit datelor din raportul Casei. Medicii de familie au încheiat contracte pentru monitorizarea la domiciliu a pacienţilor oligosimptomatici sau asimptomatici, pacienţi pentru care nu este necesară internarea în spitale, potrivit noilor reglementări elaborate în perioada pandemiei.
Pentru a intra în relaţie cu Casa un medic de familie trebuie să aibă cel puţin 800 de pacienţi, numărul optim fiind de 1.800 de pacienţi, iar cel maxim de 2.200 de pacienţi pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale, potrivit contractului cadru.
În întreg sistemul sanitar, numărul total de medici se ridică 58.000, arată datele de la Statistică.
Ce servicii medicale sunt incluse în pachetul minimal al unui medic de familie
► servicii de prevenţie
► supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemoepidemic
► servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală
► consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei
► consultaţii de planificare familială
► activităţi de suport.
