Datoria publică a ajuns în aprilie la 526,6 miliarde de lei (107,5 mld. euro), echivalentul a 49,9% din PIB-ul estimat pentru 2021.
Datoria publică a crescut enorm în anul pandemiei, deşi căderea economică din 2020 nu a fost chiar atât de brutală pe cât se temeau economiştii (un minus de 3,9%).
Din aprilie 2020 până în aprilie 2021, statul a împrumutat 121,5 miliarde de lei (24,8 mld. euro) - un plus de 29,9%.
În primele patru luni din 2021, statul s-a împrumutat cu 27,5 miliarde de lei (5,2 mld. euro).
Dacă ritmul împrumuturilor se menţine, la final de an datoria nouă va ajunge la 110 miliarde de lei, cu mult peste ţinta guvernului de 85 de miliarde de lei.
În trecut, economiştii susţineau că România, cu un PIB aproximativ de 230 mld. euro, nu-şi permite o datorie publică mai mare de 40-42% din PIB.
Acum, datoria a ajuns deja la 50% din PIB, de la 47,3% din PIB în decembrie 2020.
Raportul de ţară al Comisiei Europene, pentru România, din 2019 prognoza că, la orizontul lui 2030, datoria publică a României se va apropia de 100% din PIB, una din cauze fiind legea pensiilor. Termenele din lege au fost prorogate, majorarea de 40% pentru septembrie trecut nu a fost aplicată (creşterea a fost de 14%), dar, în ciuda faptului că deficitul bugetar pare să se atenueze, datoria creşte foarte puternic – un plus de 27 de miliarde de lei doar în primele patru luni din an.
Desigur că sunt ţări care au datorii de peste 100% din PIB. Italia are o datorie publică de peste 150% din PIB. Dar „trenurile personale“, cele care opresc în fiecare gară, merg acolo cu 150-170 de kilometri la oră, iar trenurile de mare viteză ajung la viteze de 300 de kilometri pe oră.
Franţa a depăşit în criză datoria publică de 100% din PIB. Dar TGV-ul francez este celebru, cum autostrăzile lor sunt perfecte.
Trenurile din vestul României care se îndreaptă spre Constanţa (a început sezonul vacanţelor) au petrecut, zilele trecute, pe şine, 24 de ore pentru o distanţă de doar 800 de kilometri. De la Oradea la Constanţat sunt 800 de kilometri, ceea ce înseamnă că trenurile au avut o viteză de 33 de kilometri pe oră, mai puţin decât viteza unui ciclist mediocru în Turul Franţei. O distanţă pe care un tren de mare viteză din Italia o parcurge în trei ore, nu în 24. Un drum de la Cluj la Bucureşti înseamnă 10-12 ore, pentru doar 500 de kilometri, un drum pe care un tren din Spania sau din Germania în parcurge în două ore.
