LIVE: Videoconferinţa ZF/BRD Nord - Est: Tabla Finanţărilor 2021: Un ghid pentru IMM-uri în universul programelor cu fonduri europene şi naţionale
Eveniment

Economia României poate recupera toate pierderile din 2020. Comisia Europeană a îmbunătăţit rata de creştere la 5%

Comisia Europeană - executivul UE -  a publicat miercuri previziunile economice de primăvară care estimează că economia României va avea o creştere, în acest an, de 5,1% (3,8% în estimarea anterioară). Toate datele arată că revenirea va fi solidă. Pe măsură ce pandemia dă înapoi, resursele strânse de populaţie vor exploda în consum, un consum care va da peste cap deficitul de cont curent al balanţei de plăţi, dar va ajuta economia. Exporturile au crescut, la trei luni, an/an, cu 3,9%, iar importurile cu 7,1%.

Datele publicate de INS arată că cifra de afaceri în comerţul cu amânuntul (care reflectă consumul privat) a crescut, la trei luni, comparative cu perioada similară a anului trecut, cu 4,1%. Dar, în martie, faţă de martie 2020 a avansat cu 9,1% (desigur că este aici şi un efect de bază). Industria a crescut în primul trimestru, an/an, cu 2,9%, dar, în martie curent, faţă de martie 2020, a crescut cu 13% (nu trebuie să uităm că, în martie 2020, marile uzine şi-au închis porţile din cauza pandemiei).

Comisia Europeană anticipează, în prognoza de primăvară pentru 2021, că economia României va creşte în acest an cu 5,1%, faţă de o creştere estimată ante­rior de 3,8% (în februarie). Pe an­sam­blul UE, economia blocului comu­ni­tar va creşte, spune prognoza, cu 4,2%.

Potrivit sursei citate, pentru România, în 2021, inflaţia va fi de 2,9%, rata şoma­ju­lui de 5,2%, deficitul bugetar de 8% din PIB, datoria publică va ajunge la 49,7% din PIB iar deficitul de cont cu­rent va atinge 4,9% din PIB.

„Pandemia de coronavirus reprezintă un şoc de proporţii istorice pentru economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % în 2020. Deşi, în general, întreprinderile şi consumatorii s-au adaptat pentru a face faţă mai bine măsurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul şi serviciile prestate în persoană, continuă să sufere“, arată previziunile Comisiei, care mai spune că, în ciuda optimismului, piaţa forţei de muncă se îmbunătăţeşte, dar lent.

Toată lumea îşi pune mari speranţe în planurile de redresare postcriză (numit în România „Plan de redresare şi rezilienţă“. România ar urma să aibă, din acest plan, 30 de miliarde de euro – jumătate din împrumuturi ieftine şi jumătate din noi taxe (între care majorarea contribuţiilor la bugetul UE de către statele membre de la 1,2% din Produsul Naţional Brut, la 1,4%).

Premierul Florin Cîţu a mers, la începutul săptămânii, la Bruxelles, însoţit de mai mulţi miniştri, pentru a discuta planul pentru România. S-a întâlnit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar planul va fi depus la Bruxelles finalul acestei luni.

Planul de 750 de miliarde de euro, pe ansamblul UE, este interesant pentru că el nu finanţează proiecte, ci programe care ar trebui să schimbe faţa economiei: digitalizare şi energie verde. Va fi interesant de văzut dacă UE va aproba, din aceşti bani, construcţia de autostrăzi, cum doreşte guvernul de la Bucureşti.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.