Faţă de perioada de dinaintea pandemiei, România se situează în primele patru state din Uniunea Europeană ca revenire economică, superioară mediei UE, susţine bilanţul Guvernului Cîţu, publicat joi.
Florin Cîţu a preluat mandatul în fruntea Executivului în decembrie 2020.
Guvernul Cîţu spune că a început consolidarea fiscală. Execuţia bugetară la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de puţin peste 4%, faţă de ţinta de 7,13% pentru întregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indică o creştere marginală a deficitului, ceea ce lasă un spaţiu fiscal foarte mare pentru ultima lună din an. Guvernul invocă rezultatele anului 2021 - creştere PIB la 9 luni de 7,1%, creşterea industriei cu 10,5%, construcţiile cu 4,9%, informaţiile şi comunicaţiile cu un spor de 14,4%.
În plan extern, bilanţul aminteşte de creşterea exporturilor cu 21,7% în primele nouă luni ale anului, la 54,5 mld. euro, în timp ce importurile s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% în creştere faţă de perioada similară a anului 2020.
În primele 9 luni, intrările nete de investiţii străine directe s-au ridicat la 5,3 mld euro, fiind de peste trei ori mai mari decât în perioada similară din 2020.
Creşterea veniturilor salariale a fost de 9,9%, datorită revigorării activităţii economice şi a eliminării unor condiţii restrictive, urmată de sectorul serviciilor cu 9,2%.
Creşterea datoriei publice faţă de nivelul pre-pandemie a fost necesară pentru susţinerea cheltuielilor medicale, sprijinirea populaţiei si firmelor, creşterea investiţiilor. Datele Eurostat arată că în intervalul 2019 T4 - 2021 T2 datoria publică a României a crescut cu 12,2 pp, mai puţin decât în Zona Euro (14,7pp) sau decât media UE (13,7 pp).
Executivul aminteşte că a eliminat supra-acciza la carburanţi, supra-impozitarea contractelor de muncă cu timp parţial (part-time), că a fost eliminat sistemului ineficient şi birocratic al plăţii defalcate a TVA (split TVA), precum şi că au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicaţiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiţii pentru administratorii pilonului II de pensii şi desfiinţarea fondului de dezvoltare şi investiţii. A fost luată măsura scutirii de la plata impozitului specific domeniului HORECA până la finalul anului şi a fost reintrodus şomajul tehnic pentru angajaţi, în contextul pandemiei. Tot până la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program care include şi Agro IMM Invest.
A fost introdus sistemul e-facturare, a plătit facturi deja existente către programul PNDL şi alte tipuri de restanţe de peste 7 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiţii au fost pe primele 10 luni în sumă de 38,19 mld lei, în creştere cu 7,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în sumă de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finanţate proiectele din europene.
Cifrele preliminare pentru finalul lunii noiembrie arată că deficitul bugetar va creşte marginal faţă de luna octombrie. În aceste condiţii, următorul Executiv va avea un spaţiu foarte mare pentru ultima lună faţă de ţinta de deficit de 7,13%, susţine documentul.
Ministerul Finanţelor a reuşit atragerea de resurse financiare de pe piaţa internă la dobânzi negative. Astfel, în luna august 2021 a fost atrasă suma de 176,25 milioane euro la un randament mediu de -0,04%.
În primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% faţă de 2020, respectiv cu 14% faţă de 2019, ceea ce reprezintă 40 mld. lei în plus faţă de 2020 şi respectiv 31,5 mld. lei mai mult decât în 2019, în condiţiile în care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decât în 2019. Pentru următorii 4 ani ANAF îşi propune creşterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare colectate cu cel puţin 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019, precum şi reducerea decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale.
În luna octombrie, agenţia internaţională de evaluare financiară Standard & Poor's a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3 şi a menţinut perspectiva la "stabilă". De asemenea, agenţia de rating Moody's a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătăţit perspectiva din negativă în stabilă.
Guvernul Cîţu îşi asumă şi adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în urma căruia a obţinut pentru România 29,2 miliarde de euro. Prima tranşă de bani urmează să fie primită până la finalul anului. În total, PNRR prevede 64 de reforme şi 107 investiţii în toate domeniile. O altă asumare este adoptarea Proiectului Naţional de Investiţii Anghel Saligny a fost necesară pentru modernizarea comunităţilor, având în vedere proiecte de construcţie şi modernizare a drumurilor, a reţelelor de apă şi canalizare. 97,5% dintre comunele, oraşele, municipiile şi judeţele din România au depus cereri de finanţare prin Anghel Saligny. Cererile de finanţare au fost de aproape trei ori mai mari decât bugetul programului: peste 137 de miliarde de lei pentru peste 7.500 de proiecte.
