Revolta străzii asupra corupţiei este justificată, la fel cum împotriva corupţiei este îndreptată şi revolta oamenilor de afaceri, răbufnită recent într-un puseu, instituţional sau nu, surprinzător sau nu, după Revoluţia din noiembrie (ce se întâmplă de la 1 noiembrie va duce la schimbări inclusiv în plan economic, aşa că daţi-mi voie să-i spun aşa).
Astfel, mediile de afaceri acuză hoţia generalizată la nivel guvernamental şi instituţional, telefoanele date din penthouse-ul de partid, intervenţiile făcute de persoane cu funcţii politice importante, legi redactate în aşa fel încât să favorizeze o companie sau domeniu economic în detrimentul altora. Nu sunt suspiciuni sau teorii ale conspiraţiei, ci fapte demonstrate, imputate unor persoane şi în cele din urma condamnate, iar diversele dezvăluiri mediatice şi anchetele DNA şi ale altor servicii relevă o realitate cruntă, şi anume că nivelul endemic al corupţiei inhibă dezvoltarea economiei la potenţialul pe care România îl are.
Dar, ca oameni de afaceri, avem nevoie de un moment de reflecţie. Este perfect adevărat ca ne opunem corupţiei în mod sistematizat: respectăm legile şi regulamentele, avem coduri de conduită stricte, suntem organizaţi în asociaţii ale investitorilor sau producătorilor români sau străini, suntem afiliaţi unor organisme europene sau internaţionale, ne conformăm unor reguli de bună guvernare etc. Şi totuşi, sunt nume mai mari sau mai mici de companii sau de oameni de afaceri care apar în dosarele de corupţie, acuzaţi şi condamnaţi pentru dare de mită. Şi nu sunt excepţii. (Şi nu sunt doar în industria farmaceutică!). Şi confirmă idiomul it takes two to tango.
Aşa că dacă visăm la o Românie fără corupţie, trebuie să ne facem datoria mai în profunzime şi oricând; pentru că „totdeauna va fi cineva să te vadă; tu însuţi“. Şi pentru asta propun un check-list de patru paşi simpli de urmat.
Consultanţii. Structuri profesioniste, care ne pot îmbunătăţi modelul de afaceri, reduce riscurile sau costurile. Dar renunţati la cei care vă promit ca vă “bagă” la cei mai importanţi lideri politici sau responsabili din ministere şi că vă rezolvă tot ce vă doriţi mai mult.
Sponsorizările. Acţiuni care trebuie să reflecte exclusiv dorinţa noastră de a da înapoi ceva societăţii. Dar nu le mai faceţi către persoane, ci către instituţii caritabile. Crucea Rosie, WWF, HHC – sunt doar câteva exemple alese la întâmplare, extrem de onorabile.
Congrese internaţionale – finanţarea participării. Scumpe, însă excelente pentru specialiştii români. Networking, informaţii la zi de la experti, prezentarea propriilor contribuţii ştiinţifice. Dar vă propun să facilitaţi participarea exclusiv a tinerilor sub 35 de ani.
Ştii de acte de corupţie – reclamă-le! Ai datoria s-o faci, în primul rând faţă de afacerea ta, pentru că pierzi într-o competiţie neloială, pervertită. În ultimă instanţă, există programe pentru protecţia martorilor şi module de clemenţă, la care poţi apela.
Jos Corupţia. Revoluţia de la 1 noiembrie a făcut primul pas, Klaus Iohannis l-a făcut pe al doilea. O să-l facă oamenii de afaceri din România pe al treilea?
Dragoş Damian este director general al Terapia Cluj
