Mai multe ONG-uri se opun unui proiect de modificare a legii minelor care uşurează semnificativ procedurile pe care o companie minieră trebuie să le parcurgă pentru a exploata un zăcământ, politologul Cristian Pârvulescu apreciind că iniţiativa este "cea mai mare infracţiune legală" de după 1989.
Iniţiativa criticată de ONG-uri este un proiect de lege depus, în 2009, de doi parlamentari ce reprezentau coaliţia de guvernare de la acel moment, PDL-PSD. Proiectul a trecut de Senat şi de comisiile Camerei Deputaţilor, aşteptând în prezent să fie introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, for decizional. Cei doi iniţiatori, Ioan Ruşeţ (PDL) şi Toni Greblă (PSD), propuneau modificări substanţiale ale modului în care titularii de licenţe de exploatare pentru orice zăcământ "util" puteau acţiona pentru a primi în concesiune terenul pe care intenţionau să facă exploatări.
Prin modificările propuse, orice exploatare minieră, indiferent de resursa extrasă, devine de utilitate publică, titularii licenţelor de exploatare urmând să primească dreptul de a expropria terenurile şi imobilele care ocupă zona în care se realizează proiectul. "Asistăm la situaţia în care exproprierea nu se mai face de către stat, ci de către nişte entităţi private. În plus, în temeiul legii privind informaţiile clasificate, titularii acestor proiecte nu se cunosc, la fel cum nu se cunosc detalii privind suprafeţele vizate, tipurile de zăcământ de extras şi cantitatea acestuia. Proiectul ne pune în faţa paradoxului prin care devin de utilitate publică nişte proiecte secrete derulate de entităţi secrete, necunoscute", a declarat luni Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) şi unul dintre reprezentanţii societăţii civile în CSM. Iorgulescu a criticat iniţiativa legislativă a celor doi parlamentari, spunând că ea contravine mai multor directive europene şi politicilor europene în materie de mediu, dar şi de proprietate.
Cătălina Rădulescu, avocat şi director de programe al CRJ, a completat-o pe Iorgulescu, indicând că textul încalcă directivele privind evaluarea impactului proiectelor miniere asupra mediului, dar şi pe cele referitoare la ajutorul de stat.
"Prin prevederile proiectului, deţinătorii de licenţe miniere sunt ajutaţi de stat să obţină concesionarea terenurilor pentru exploatare şi, paradoxal, chiar planurile de urbanism zonal realizate pentru aceste investiţii vor fi, în anumite situaţii, plătite de autorităţile locale şi nu de beneficiar."
Prezent şi el la conferinţa de presă de luni, liderul Transparency International România, Victor Alistar, a afirmat că proiectul are un caracter "evident neconstituţional", încălcând prevederile din Constituţie care reglementează dreptul de proprietate. În plus, potrivit lui Alistar, legea încalcă şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe tema proprietăţii, dar, prin anumite prevederi, şi pe cele privind dreptul la apărare şi dreptul de acces la justiţie din aceeaşi Convenţie.
"Acest proiect este de o neconstituţionalitate flagrantă", a spus Alistar, cerând Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să nu trimită proiectul în plen pentru un vot final, ci să-l "întoarcă" la comisii, pentru "o corectă analiză şi pentru dezbateri publice serioase, nu simulate".
Politologul Cristian Pârvulescu, liderul Asociaţiei ProDemocraţia, a apreciat, la rândul său, că legea este "în mod cert" rezultatul intervenţiei unor grupuri de lobby, activitate nereglementată în legislaţia României. El a apreciat, de asemenea, că proiectul este o iniţiativă "individuală" a celor doi parlamentari care şi l-au asumat şi l-au introdus.
Pârvulescu a amintit că proiectul a primit două avize de la Guvern: unul în 2009, care era împotriva iniţiativei şi era "relativ bine argumentat", şi un al doilea, în 2010, care era favorabil dar în care "se preciza că argumentele anterioare rămân valabile".
"Cerem tuturor partidelor parlamentare, având în vedere avizele guvernului, să se pronunţe oficial, public, în legătură cu acest proiect de lege. Vom transmite scrisori în acest sens tuturor formaţiunilor reprezentate în Parlament. În plus, dacă proiectul, prin absurd, va trece, vom face toate eforturile să îl contestăm la Curtea Constituţională", a spus Pârvulescu, apreciind că "ne aflăm în faţa celei mai flagrante infracţiuni săvârşite în baza legii în România, după Revoluţia din 1989".
Demersurile anunţate vor fi completate şi de sesizări către comisarii de resort din Comisia Europeană, cărora ONG-urile româneşti le vor cere să pregătească proceduri de infringement împotriva României în cazul în care acest act normativ va intra în vigoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
