Eveniment

Discuţiile despre PNRR au acaparat scena banilor europeni, însă din fonduri europene „clasice“ au fost luaţi mai puţin de jumătate din banii pentru 2014-2020. Rata de absorbţie a fondurilor structurale europene (22,6 mld. euro pentru perioada 2014 – 2020, cu limită de absorbţie în 2023) a ajuns la 47,8% la jumătatea lui 2021

România mai poate lua în următorii doi ani şi jumătate aproape 12 mld. de euro, după ce sumele primite de la Comisia Europeană până în iunie 2021 au fost de 10,8 mld. euro.

România a absorbit mai puţin de jumătate din fondurile structurale europene (exerciţiul financiar 2021-2020) din fondurile structu­rale/de coeziune, unde sunt incluse programe precum infrastructura mare, programele regionale şi cele de capital uman.

Astfel, cu o rată de absorbţie 47,8%, România a decontat proiecte de la Comisia Europeană în valoare de 10,8 mld. de euro din cele 22,6 mld. de euro alocate în exerciţiul financiar multianual 2014-2020 Banii mai pot fi angajaţi până în 2023.

„Am avut un decalaj foarte mare dintre începutul perioadei de absorbţie şi momentul când au fost depuse apelurile. Am avut 3 ani din 5 pierduţi prin întâr­zierea apelurilor. Tot procesul a fost foarte mult întârziat, drept urmare perioada de timp în care s-au depus proiecte a fost scurtă“, a explicat Cosmin Drăgoi, director general al Finacom România, companie care oferă servicii de consultanţă financiară. Astfel România pierde startul şi pentru exerciţiul financiar 2021-2027, care a început anul acesta. Fondurile structurale şi de coeziune alocate României sunt de circa 31 mld. euro în acest exerciţiu financiar.

„Noul exerciţiu a început deja. Noi acum trebuia să fim gata cu ghidurile elaborate, transmise spre aprobare. Din păcate din celelalte două exerciţii financiare nu ne-am atras lecţiile şi nu ne-am pregătit. Rămâne de văzut câţi ani pierdem din start până începem să avem proiecte depuse şi absorbite“, a mai spus Cosmin Drăgoi.

Din alocarea de 22,6 mld. de euro în 2014-2020 pentru programele operaţionale, România a cheltuit şi decontat de la Comisia Europeană

10,8 mld. de euro. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie este  de 43%: din cei 6,9 mld. de euro alocaţi, Comisia Europeană a realizat plăţi în valoare de 2,9 mld. euro. Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) a avut o alocare de 8,6 mld. de euro şi au fost decontate sume în valoare de 4,5 mld. euro, o rată de absorbţie de 52,5%. Cea mai mică rată de absorbţie este în cadrul Pro­gramului Operaţional Competitivitate, unde au fost alocaţi 1,8 mld. de euro şi cheltuiţi mai puţin de o treime, adică sub 600 mil. euro.

Separat de fondurile structurale, pe partea de fonduri pentru dezvoltare rurală, din alocarea de 10,9 mld. de euro au fost cheltuiţi 6,4 mld. de euro, o rată de 58% absorbţie.

Fondurile europene pentru agricultură însă au o rată de absorbţie foarte mare, de 93%. Acestea sunt însă plăţi directe în agricultură care nu necesită elaborări de proiecte – se face doar o cerere şi banii vin, aceasta este explicaţia absorbţiei solide. Aşadar, dintr-o alocare de 11,3 mld. de euro pentru subvenţii agricole 10,5 mld. de euro au fost primiţi (ei sunt primiţi în cote anuale).

Un alt set de date, de la Ministerul Finanţelor Publice, arată că în exerciţiul financiar multi-anual 2014-2021 România a primit de la Uniunea Europeană 11,3 mld. de euro din fonduri structurale şi de coeziune, în vreme ce de la începutul acestui an până în data de 30 iunie plăţile au fost de 1 mld. de euro.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.