Dinel Staicu, unul dintre cele mai cunoscute personaje de pepiaţa de capital, se numără printre puţinii "puternici" care auprimit condamnări definitive şi pedepse cu închisoare pentrufraudarea unei bănci, deşi în ultimii 20 de ani au fost numeroasefalimente răsunătoare de instituţii financiare. Presa a scris tonede hârtie despre cei care au devalizat băncile, fie de stat, fieprivate, fie că erau preşedinţi, fie că erau cei care au luat bani,dar cei condamnaţi la închisoare pot fi număraţi pe degete. Staicua fost condamnat pe 4 aprilie 2011 de Curtea de Apel Bucureşti la 7ani de închisoare cu executare pentru fraudarea BănciiInternaţionale a Religiilor (BIR), prejudiciul creat băncii între1999 şi 2000 fiind estimat la 187 mld. lei vechi (circa 9,3 mil.euro la cursul de schimb de atunci), sentinţa fiind definitivă şiirevocabilă. BIR a intrat în faliment în anul 2000. Instituţia decredit a fost fondată de Ion Popescu, preşedintele BIR, condamnatşi el alături de Staicu la 7 ani de închisoare, atrăgând bani dinsursele cele mai exotice, de la feţe bisericeşti şi cultereligioase până la Federaţia Română de Fotbal. La toateevenimentele băncii erau prezente înalte feţe bisericeşti, iar IonPopescu dădea de înţeles că ar fi avut binecuvântarea patriarhuluiTeoctist.
Ieri au apărut informaţii conform cărora Dinel Staicu ar fifăcut cerere la începutul acestui an să-şi schimbe numele în DinelNiţu, luând astfel numele de familie al soţiei sale, LenuţaNiţu.
Dinel Staicu a fost trimis în judecată în dosarul BIR înnoiembrie 2006, alături de Ion Popescu, fostul preşedinte albăncii, Radian Răceală, directorul direcţiei de creditare a BIR, şide Viorica Duţu, şeful serviciului de creditare al băncii. Cei treifuncţionari au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselorpersoanelor, în formă calificată, iar Dinel Staicu - pentrucomplicitate la abuz în serviciu.
Concret, cei trei funcţionari sunt acuzaţi că au aprobat cesiunide creanţă în valoare de 106,7 miliarde de lei vechi şi credite învaloare de 80,5 miliarde de lei vechi către 11 societăţi controlatede Dinel Staicu, cu încălcarea principiului prudenţialităţiibancare şi a reglementărilor BNR.
"Este de precizat că, în termenul de graţie pentru efectuareaplăţii creanţelor cesionate şi înainte de expirarea termenului deun an prevăzut pentru utilizarea liniei de credit, inculpatulStaicu Dinel a utilizat integral sumele de bani împrumutate de labancă fără a achita ratele scadente creanţelor cesionate, a dispusreorganizarea prin absorbţie a societăţilor cesionare şi respectivle-a falimentat, a înstrăinat imobilele asupra cărora seconstituiseră garanţii, ceea ce a făcut ca executarea garanţiilorsă devină inoperabilă", au arătat procurorii DNA în rechizitoriultrimis instanţei.
Potrivit rechizitoriului, Staicu a folosit o parte din baniiobţinuţi de la BIR, respectiv circa 40 de miliarde de lei vechipentru achiziţia de acţiuni la SIF Oltenia prin intermediul unorsocietăţi pe care le controla.
În 2000 acţiunile SIF Oltenia (SIF5) se tranzacţionau pe Bursăla preţuri cuprinse între 0,03 lei şi 0,05 lei, astfel că DinelStaicu ar fi putut achiziţiona în acea perioadă circa 100 demilioane de acţiuni, respectiv 17% din capitalul societăţii,potrivit calculelor ZF.
Dosarul în care Staicu este acuzat de fraudarea BIR a fostpreluat în ianuarie 2006 de către procurorii Călin Nistor, actualulprocuror-şef al DNA Piteşti, şi Mihaela Moraru Iorga, care aurealizat cea mai mare parte a documentaţiei până în noiembrie 2006,când l-au înaintat instanţei, potrivit reprezentanţilor DNA.
A fost nevoie însă de trei ani şi jumătate până ce primainstanţă sesizată a dat o sentinţă în acest dosar. Pe 15 iunie2010, Judecătoria Sectorului 4 i-a condamnat la 4 ani de închisoarecu executare pe Dinel Staicu şi Ion Popescu şi la 3 ani deînchisoare cu suspendare pe ceilalţi doi inculpaţi. DNA a declaratapel, iar pe 16 decembrie 2010, Tribunalul Bucureşti a majoratpedepsele lui Staicu şi Popescu la 12 ani de închisoare cuexecutare.
Cei doi inculpaţi au declarat recurs, iar pe 4 aprilie, Curteade Apel Bucureşti a hotărât ca aceştia să fie condamnaţi la 7 anide închisoare cu executare.
Inculpatul Dinel Staicu, preşedinte timp de cinci ani laSIF Oltenia
Acţiunile cumpărate în perioada 1999-2000 i-au permis lui DinelStaicu să exercite o influenţă puternică asupra SIF Oltenia, unadintre cele mai bogate companii de pe Bursă, cu active de peste 350mil. euro.
Staicu a intrat în conducerea SIF Oltenia în vara lui 2006, cândl-a dat jos pe fostul preşedinte Vasile Şalapă, preluând funcţiilede preşedinte al Consiliului de Administraţie şi de directorgeneral. El a fost validat în funcţie de Comisia Naţională aValorilor Mobiliare (CNVM) cu doar câteva luni înainte de a fi pussub acuzare în dosarul BIR.
În noiembrie 2007 Dinel Staicu a fost trimis în judecată într-unalt dosar privind fraudarea Transgaz Mediaş cu 260,8 miliarde delei vechi (11,3 mil. euro) în perioada 2000-2001. După această nouăpunere sub acuzare, CNVM a cerut Consiliului de Administraţie alSIF Oltenia să convoace AGA şi să consulte acţionarii privindmenţinerea lui Staicu în funcţia de preşedinte. AGA a fostconvocată abia în 28 august 2008, când un alt acţionar influent dela SIF-uri, Cătălin Chelu din Galaţi, a încercat să-l înlăture peStaicu din conducerea SIF Oltenia, însă tentativa sa a eşuat, Dinelbucurându-se de sprijinul celorlalţi membri ai CA. Chelu a fostarestat în noiembrie 2010 de către DNA pentru că ar fi încercatsă-l mituiască pe secretarul de stat din Ministerul de InterneValentin Fătuloiu.
La scurt timp după aceea, în decembrie 2010, Staicu şi-aanunţat demisia din funcţia de preşedinte al SIF Oltenia, imediatdupă ce Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 12 ani deînchisoare.
În ciuda scandalurilor care au marcat mandatul lui Staicu la SIFOltenia, acţiunile SIF5 au fost în ultimii ani cele mai lichide depe Bursă, înregistrând evoluţii peste cele ale indicelui BET-FI,care urmăreşte evoluţia tuturor SIF-urilor.
Povestea lui Dinel Staicu, fost miliţian ajuns doctor îneconomie
Dinel Staicu a fost de-a lungul timpului un personaj foartemediatizat, mai ales în perioada în care a fost patronul echipei defotbal Universitatea Craiova.
Născut în 1956 în comuna Leu din judeţul Dolj, Dinel Staicu aintrat în afaceri la 14 ani, ca fotograf la nunţi şi botezuri,potrivit propriilor declaraţii. A urmat apoi cariera de miliţian,după ce a absolvit cursurile Şcolii de subofiţeri de la Câmpina. În1992 a revenit la afaceri, înfiinţându-şi mai multe firme, printrecare şi o discotecă în Craiova.
A dat lovitura vânzând o staţie Peco cu 600.000 de dolari, dupăce o cumpărase cu o sumă mult mai mică. El ar fi obţinut acestpreţ, foarte mare pentru acea vreme, după ce ar fi tăiatalimentarea cu energie electrică a benzinăriilor din jur, avândastfel un trafic extrem de ridicat, fapt care i-a determinat pecumpărători să mărească preţul.
Este cunoscut pentru pasiunea pentru "Epoca de aur" şi pentru căa construit un parc tematic şi un muzeu în memoria lui Nicolae şiElena Ceauşescu. Parcul Republicii Socialiste România ocupă 200 dehectare pe malul râului Jiu, iar Muzeul Comunismului este situat încomuna Scorniceşti, locul de naştere al lui Nicolae Ceauşescu.
În anul 2000 a devenit doctor în economie, cu o disertaţie petema economiei subterane, iar în 2001 Parchetul a început urmărireapenală împotriva sa pentru o serie de infracţiuni economice.
Tot în 2002 a preluat clubul de fotbal Universitatea Craiova dela Gigi Neţoiu pentru circa 400.000 de dolari. Ca şef alUniversităţii Craiova a fost aproape în permanenţă în război cufanii, a rulat mai mulţi antrenori şi a ocupat chiar el poziţia dedirector tehnic pentru scurt timp.
În 2005 Craiova a retrogradat în Divizia B pentru prima dată înistorie, iar Staicu i-a cedat echipa gratis lui AdrianMititelu.
Scurtă istorie aBIR
Banca Internaţională a Religiilor a fost înfiinţată în 1994. Laconstituirea capitalului au contribuit Mitropoliile Olteniei şiMoldovei, Biserica Armenească, Cultul Penticostal, Muftiatul de laConstanţa, Casa Regală din Arabia Saudită, S.N.C.F.R, şi altesocietăţi româneşti. În cinci ani, banca a atras peste 300.000 dedeponenti persoane fizice, sumele depuse de aceştia ridicându-se lafinele lui 1999 la 2.236 miliarde de lei vechi (peste 100 mil. eurola acea vreme).
Sumele recuperate de creditorii BIR în urma falimentuluireprezintă circa 41% din datoriile totale ale băncii.
Banca a intrat în faliment în anul 2000, iar printre cei care aususţinut cel mai mult această măsură şi au gestionat ulteriordosarul au fost Mihai Bogza, actualul preşedinte al Bancpost, careera în acel moment viceguvernator al BNR, şi avocaţii ArinStănescu, unul dintre cei mai cunoscuţi practicieni în insolvenţăşi care a fost administratorul judiciar al BIR, şi Călin Zamfirescu(socrul actualului ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
