Eveniment

Dimensiunea neaşteptată a PNRR: un nou program de „reforme“ care seamănă frapant cu un angajament faţă de FMI

 Vârsta de pensionare va creşte; stimulentele fiscale (probabil că şi impozitul zero pentru veniturile din IT şi construcţii) vor fi eliminate treptat; toate minele vor fi închise până în 2032. Într-un document  către Comisia Europeană (numit Reformele emblematice ale redresării româneşti şi Planul de rezilienţă), separat de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), guvernul promite reforme structurale profunde care seamănă uluitor cu angajamentele pe care România şi le lua în trecut faţă de FMI. Florin Pogonaru, AOAR: „Probabil că FMI va fi implicat pe partea de împrumut din PNRR, chiar dacă banii nu vin de la FMI“.

Celebra „To do list” se întoarce sub forma PNRR. Aceasta este cea mai mare surpriză din acest plan – o listă de promisiuni cu impact enorm transmisă Comisiei Europene (şi nefăcută publică până acum).

La început a fost vorba că UE se împrumută în numele ţărilor membre cu 750 mld. euro pentru a obţine o dobândă bună. România ar urma să primească 16 miliarde de euro din acest împrumut (nu toate ţările au vrut să ia banii din împrumuturi, din acest plan), restul de până la 29,2 mld. euro urmând să fie granturi (granturi parţiale pentru că, pe termen limitat, contribuţia la bugetul UE creşte, de la 1,2% din PNB la 1,4%). Cu aceşti bani ţările UE ar fi urmat să se refacă după criză şi să facă un pas în plus în tranziţia către o economie verde. Iată de ce acest document însoţitor al PNRR este atât de surprinzător. Nu ar fi fost nimic de mirare dacă angajamentele erau cuprinse într-un plan de reducere a deficitului bugetar, având în vedere că România este în procedură de deficit excesiv, iar Comisia va cere României, după criză, un nou plan de revenire la un deficit bugetar de sub 3% din PIB. Însă angajamentele apar într-un plan care ar trebui să finanţeze, să zicem, o linie de cale ferată de mare viteză, nu reforma pensiilor.

Surse apropiate dosarului spun că „To do list”-ul” a fost cerut de Comisie şi are legătură cu partea de împrumut a PNRR, de 16 mld. euro. Pentru că, foarte probabil, împrumutul va fi supravegheat de FMI, chiar dacă nu FMI dă banii. O mare „spaimă” este legată de modul în care vor fi organizare fluxurile financiare. Deficitele României sunt foarte mari, raportate la venituri, cheltuielile publice sunt enorme şi atunci problema este cum restitui împrumutul. UE se împrumută în numele ţărilor. Şi de aici nevoia prezentării unui plan de redresare financiară, în ceea ce priveşte partea de împrumut din PNRR, spun sursele citate. Nu este nimic bătut în cuie, deocamdată.

„Este probabilă implicarea FMI, apariţia unui mecanism în care să fie implicat Fondul. Va trebui, până la urmă, să existe cineva care să urmărească dacă putem rambursa împrumutul”, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În sânul coaliţiei a izbucnit o dispută între Ministerul de Finanţe (MFP) şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) care se duce prin scrisori. Ministrul MIPE Cristian Ghinea (USR-Plus, ministrul investiţiilor) vrea ca primii bani luaţi din PNRR să fie cei din împrumutul agreat de 16 mld. euro şi să fie luaţi toţi o dată, motivând că partea de granturi este greu de administrat, iar el nu are logistica pentru a demara pro­iecte pe partea de granturi. Alexandru Nazare (PNL, ministrul finanţelor) respinge o astfel de ipo­teză pentru că banii din împru­muturi merg la datoria publică şi aceasta, astfel umflată, compromite tot efortul de încadrare în parametrii obligatoriu de îndeplinit pentru aderarea la Zona Euro, un orizont pe care guvernul îl vede undeva spre 2030.

Cu ceartă sau fără ceartă în coaliţie, documentul citat la început relevă că vor urma ani foarte complicaţi.

Sunt nouă puncte în documentul citat care promit reforme în: Sistemul de pensii; Politica fiscală (termen până în 2024); Companiile de stat (termen 2022 legislativ/2024 audit -restructurare); Salariile din sectorul bugetar (termen 2022); Crearea Băncii Naţionale de Dezvoltare (termen 2023); Administraţie publică (termen 2023); Justiţie (termen 2023); Promovarea energiilor regenerabile (termen 2023) şi Decarbonizarea (energia din surse regenerabile) transportului (termen 2023).

La capitolul pensii, un lucru atrage atenţia în mod deosebit. Iată fraza:  „Corelarea vârstei de pensio­nare atât la bărbaţi, cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035”.

Pentru economistrul Claudiu Vuţă, această frază-cheie arată intenţia clară a guvernului de a majora vârsta de pensionare.

„O astfel de decizie loveşte, în primul rând, în generaţia mea de 40 de ani. Ea reprezintă, de fapt, o suprataxare pentru că vei ieşi la pensie, la cine ştie câţi ani, şi nu vei mai putea să-ţi recuperezi contribuţia de 40 de ani la bugetul de pensii. Aceasta nu este o măsură liberală, este o măsură socialistă. Văd că unii spun că în alte ţări vârsta de pensionare este mai mare. Dar speranţa de viaţă în România este de 75 de ani, faţă de 83 de ani în Italia, Franţa, Suedia, Norvegia sau Spania; de 82 de ani în Belgia, Olanda sau Finlanda; de 81 de ani în Germania sau Danemarca şi aşa mai departe. În România este de doar 75 de ani. De ce atunci să ridici vârsta de pensionare la nivelul Germaniei (67 de ani – n. red.)?”, comentează economistul.

În privinţa politicilor fiscale, guvernul român promite Comisiei Europene îmbunătăţirea adminis­trării marilor contribuabili; revizuirea sistemului fiscal pentru a identifica distorsiunile şi domeniile care pot aduce venituri, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale; îngheţarea numărului de bunuri şi servicii supuse unor cote reduse de TVA (9%) sau foarte reduse (5%); renunţarea treptată la stimulentele fiscale excesive, în special în cazul impozitului pe profit, impozitului pe venit şi CAS; creşterea impozitului pe proprietăţi.

Guvernul mai anunţă crearea Băncii Naţionale de Dezvoltare până în 2023. Guvernul împlică în documentul citat şi Mecanismul de Verificare şi Control (MCV): o nouă strategie anticorupţie; revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Abia la final este pomenit scopul principal al PNRR, anume tranziţia către energia verde: „Minele vor fi închise până în 2032”.

Claudiu Vuţă: Majorarea vârstei de pensionare loveşte, în primul rând, în generaţia mea de 40 de ani. Ea reprezintă, de fapt, o suprataxare pentru că vei ieşi la pensie, la cine ştie câţi ani, şi nu vei mai putea să-ţi recuperezi contribuţia de 40 de ani la bugetul de pensii. Aceasta nu este o măsură liberală, este o măsură socialistă.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.