Ultimul an din primul mandat al lui Răzvan Burleanu ca preşedinte al FRF a însemnat o deteriorare a situaţiei financiare a instituţiei.
ProSport a obţinut datele exerciţiului contabil pe 2017 şi a descoperit că federaţia a continuat să se decapitalizeze, datoriile pe termen scurt (plătibile în cel mult 12 luni) au explodat, conturile bancare „moştenite“ de la Mircea Sandu s-au diminuat din nou iar venitul mediu net lunar al angajaţilor a urcat la 1.830 de euro.
Foarte pe scurt, lucrurile se prezintă astfel:
DATORIILE URGENTE (plătibile în cel mult 12 luni)
Au crescut de la
8.519.597 lei pe 31 decembrie 2016
la
21.572.973 lei pe 31 decembrie 2017.
În general, la agenţii economici, această rubrică este compusă mai ales din restanţele către furnizori, datoriile către personalul angajat, datoriile către bugetul de stat şi datoriile către diverşi creditori (inclusiv băncile, dacă e vorba de împrumuturi pe termen scurt).
În cazul FRF, toate aceste rubrici au fost în 2017 în creştere (uneori, explozivă) faţă de anul 2016.
Iată de unde provine această creştere masivă a datoriilor urgente ale FRF:
Furnizori:
4.672.608 lei în 2016
6.321.946 lei în 2017
Angajaţi
746.678 lei în 2016
829.260 lei în 2017
Fisc (impozit pe profit)
123.072 lei în 2016
820.902 lei în 2017
Diverşi furnizori
1.116.749 lei în 2016
12.633.827 lei în 2017.
Conturile bancare Au scăzut de la 4.631.000 euro în 2016 la 3.925.000 euro în 2017.
Aceasta nu este, de fapt, decât o nouă diminuare a „grelei moşteniri“ de circa 6.500.000 de euro pe care i-a lăsat-o Mircea Sandu lui Răzvan Burleanu în conturi în martie 2014, atunci când s-a schimbat conducerea federaţiei. Această „osânză“ reprezentată de depozitele bancare a scăzut în fiecare an din mandatul lui Burleanu.
Iată evoluţia depozitelor FRF în ultimii 4 ani:
- Pe 31 decembrie 2013 (ultimul an plin cu Mircea Sandu la butoane), în conturi erau circa 9.400.000 de euro.
- În martie 2014 (când s-a schimbat conducerea FRF), în conturi rămăseseră circa 6,5-7.000.000 de euro.
- Pe 31 decembrie 2014, în conturi mai erau aproximativ 5.100.000 de euro.
- Pe 31 decembrie 2015, în conturi mai erau 4.728.000 de euro.
- Pe 31 decembrie 2016, în conturi mai erau 4.631.000 de euro.
- Pe 31 decembrie 2017 – ultimul an plin din primul mandat al lui Burleanu –, în conturi rămăseseră 3.925.000 de euro.
Burleanu a acuzat vehement fosta conducere că avea un stil falimentar de a conduce şi că „producea“ pierderi de circa 5.000.000 de euro pe an.
A avut dreptate, în sensul că începând din 2010, când a câştigat procesul cu Loteria Română şi a îndesat în vistierie 22.883.000 de euro, şi până la sfârşitul lui 2013, pierderile FRF au fost de 13.483.000 de euro: în medie, 4.500.000 de euro pe an.
Problema este că declinul rezervelor FRF (pe care Mircea Sandu le stabilizase în ultimul an) a continuat în mandatul său.
În 2018, tânărul preşedinte al FRF se prezintă în faţa alegătorilor cu nişte rezerve valutare diminuate cu peste 3.000.000 de euro – aproape la jumătate - faţă de cele preluate în martie 2014.
Au rămas la cotele obişnuite în mandatul lui Răzvan Burleanu. Pe 2017, FRF a cheltuit cu personalul 21.940.480 lei (aproximativ 4.770.000 de euro chiar şi la cursul de schimb de la finalul anului, de 4,6 lei/euro). La această sumă se adaugă tichete de masă în valoare de 217.229 lei.
Numărul de angajaţi a scăzut însă puternic faţă de anul anterior – 158 în 2016, 127 în 2017.
Asta înseamnă că venitul mediu net pe angajat a înregistrat o nouă creştere faţă de salariul deja foarte consistent din 2016.
În 2017, în medie, angajaţii FRF au avut (cu tot cu tichetele de masă) un venit net de 8.410 lei, adică aproximativ 1.830 euro pe lună chiar şi la cursul de 4,6 lei/euro (până în noiembrie, cursul a fost sub acest prag).
În 2016, fondul de salarii fusese de 4.940.000 de euro, iar venitul mediu net pe angajat la FRF fusese de 1.520 de euro pe lună.
Creşterea fondului de salarii este de circa 2.000.000 de euro, faţă de perioada Mircea Sandu.
Capitalurile proprii ale FRF, în permanentă şi abruptă scădere după venirea lui Răzvan Burleanu, au atins un nou minim istoric la finalul anului trecut.
Pe 31 decembrie 2017, capitalurile proprii ale FRF mai însumau 28.890.648 de lei (circa 6,3 milioane de euro), în scădere cu peste 2.000.000 de lei faţă de anul precedent.
Pe 31 decembrie 2016, capitalurile proprii ale FRF fuseseră de 31.048.192 lei.
Este vorba de o decapitalizare dramatică, prin comparaţie cu perioada Mircea Sandu.
Pe 31 decembrie 2013, FRF raporta la Ministerul Finanţelor capitaluri proprii în valoare de 101.666.496 lei.
Actuala conducere a FRF a precizat pentru ProSport, atunci când publicaţia noastră a semnalat această cădere în prăpastie, că a fost vorba în primul rând de o corecţie necesară a cifrelor, deoarece pe vremea lui Mircea Sandu suma raportată fusese neconformă cu realitatea (mult umflată).
Această explicaţie a lui Răzvan Burleanu nu-şi mai găseşte acoperirea dacă socotim evoluţia capitalurilor FRF chiar în mandatul său. La finalul anului 2014, federaţia raporta la Fisc o capitalizare de 66,3 milioane de lei, mai mult decât dublă faţă de cea din 2017, de 28,9 milioane de lei!
Asta arată că declinul acareturilor federale, „ajustat conform realităţii“ în primul an (în scădere cu 35 milioane de lei în 2014 faţă de 2013), a continuat în ritm accelerat.
Extrem de interesant este că, în ciuda tuturor acestor parametri clari, trecuţi în documente, Răzvan Burleanu anunţă, în raportul către membrii FRF care vor participa la Adunarea Generală de alegeri din 18 aprilie, că 2017 s-a încheiat cu un profit de 690.324 de lei!
Ca o curiozitate, în timp ce raportul exerciţiului financiar notează profitul de mai sus în lei, în bilanţul simplificat prezentat alegătorilor este trecută suma de 153.716 euro. Asta înseamnă că echipa Burleanu a calculat excedentul la un curs euro/leu de 4,48 lei! Celelalte sume au fost calculate de realizatorii dării de seamă la cursul normal, de aproximativ 4,6 lei/euro.
Cum suma rezultată din calculul la cursul de 4,48 lei/euro e derizorie, de 3.000 de euro (153.716 euro în loc de 150.000, cât ar fi fost la cursul normal de 4,6 lei/euro), cel mai probabil avem de-a face, în acest caz, cu o greşeală la operaţiunea de împărţire, şi nu de o încercare de a prezenta cifre false.
Este important de adăugat că, în bilanţul contabil depus la Ministerul Finanţelor, datoriile urgente (de 4,6 milioane de euro) nu sunt cuprinse în calculul care a dat acel profit de 690.324 lei. „N-au legătură una cu alta. O companie poate să raporteze profit şi, în acelaşi timp, să facă datorii prin neplata furnizorilor, neplata impozitelor sau contractarea unor credite pe termen scurt, de exemplu“, a explicat, pentru ProSport, Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar. „Se poate spune că, în astfel de situaţii, profitul se realizează cu preţul împingerii datoriilor în anul următor. Faci împrumut pe termen scurt, îţi măreşti cashul pe moment, dar în anul următor trebuie să faci rost de bani să achiţi datoriile“, a adăugat directorul de la ZF.
