Eveniment

Deputaţii decid dacă băncile plătesc taxă de solidaritate

Autor: Bogdan Cojocaru

30.05.2011, 23:52 569

Plenul Camerei Deputaţilor urmează să ia în dezbatere propunerealegislativă privind introducerea unei taxe de solidaritate pentrubănci sub forma unei impozitări suplimentare (faţă de cota unică de16%) cu o cotă de 2,5% a profitului realizat de instituţiile decredit pentru o perioadă de trei ani.

Proiectul a fost discutat săptămâna trecută în Comisia debuget-finanţe a forului legislativ şi a fost respins, primind aviznegativ. Conform traseului de legiferare, această iniţiativă a unorparlamentari PD-L, principalul partid de guvernământ, urmează săintre în dezbaterea plenulului Camerei, care este fordecizional.

Chiar dacă pro­iectul a fost propus tocmai de membri ai PD-L,Guvernul nu-l susţine, după cum s-a angajat şi în faţa FMI. Deasemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent să nususţine suprataxarea băncilor, dar a menţionat că speră ca băncilesă nu se repeadă să-şi recupereze toată pierderea cu crediteleneperformante într-un an.

Fiind concepută ca impozitare suplimentară a profitului, taxa desolidaritate ar putea fi aplicabilă unui număr mai mic de jumătatedin băncile de pe piaţă în condiţiile în care anul trecut numărulcelor cu pierderi a fost mai mare decât al celor cu profit.

Politica suprataxării sistemului bancar este practicată sauavută în vedere de mai multe state europene, de la Slovacia laMarea Britanie.

Ungaria a acţionat deja introducând anul trecut o taxăsuplimentară pentru a acoperi golurile din buget. Ideeaintroducerii unor impozite suplimentare pentru bănci intervineîntr-un moment în care autorităţile solicită instituţiilor decredit să-şi consolideze capitalul, iar politicienii fac presiunipentru creşterea creditării.

În Ungaria, suprataxarea băncilor a venit sub forma unui impozitde 0,5% pe activele deţinute de bănci, procent triplu faţă de celstabilit în alte state. Deşi unii oficiali de la Budapesta audeclarat că impozitul va fi înjumătăţit începând cu 2013 şi vareprezenta în continuare o componentă pe termen lung a sistemuluifiscal, deocamdată băncile şi guvernul nu au ajuns la o înţelegere,scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Impozitul face partedintr-un pachet mai amplu de taxe anticriză, care mai vizeazăsectorul enegetic, de retail şi telecomunicaţii, menit să acoperedeficienţele de fi­nan­ţare a bugetului şi să evite introducerea demăsuri de austeritate.

În Marea Britanie, impozitul pe active deţinute pe termen scurtva fi majorat de la 0,075% în prezent la 0,078% începând cu2012.

În Slovenia, ministrul de finanţe France Krizanic a declarat înaprilie că guvernul va impune în următoarele luni un impozit de0,1% pe activele din bilanţul contabil al instituţiilor de credit.Slovacia, stat membru al zonei euro, intenţionează să introducă deanul viitor un impozit special de 0,2% pe depozitele băncilor.

Finlanda a anunţat la începutul acestei luni că va insistapentru crearea unui sistem la nivelul UE pentru taxareatranzacţiilor financiare dacă nu poate obţine un acord la nivelglobal, susţinut printre alte state de Franţa şi Germania, darrespins de SUA şi Canada.

În Polonia, ministrul de finanţe a anunţat că va introduce onouă taxă pentru bănci, poate chiar de anul acesta, dar fără a dadetalii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO