„Efectul este unul conjugat. Nu-l vedem deocamdată în cursul de schimb, dar îl vedem, parţial, în inflaţie. Deocamdată“, comentează economistul Dragoş Cabat.
După criză, deficitul de cont curent a tot crescut.
„Dacă el creşte însă peste 4,2 - 4,3% din PIB, am putea ajunge într-o fază sensibilă. Încă avem şansa că deficitul de cont curent, determinat, în principal, de deficitul comerţului cu bunuri este echilibrat de surplusul la servicii. Pericolul este următorul: un dezechilibru în creştere pe balanţa bunurilor şi un şoc /o restrângere pe surplusul de servicii. Pieţele financiare nu iartă o ţară cu un dezechilibru major. Să nu uităm că şi deficitul bugetar este la limită. Problema este că, în astfel de cazuri, tensiunile se acumulează în timp, dar ajustările se fac brusc. Un şoc va fi urmat inevitabil de creşteri de taxe“, comentează economistul Laurian Lungu. Potrivit datelor publicate marţi de BNR, în primele nouă luni din an contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6,6 miliarde de euro, o creştere de 38,5% (1,8 mld. euro) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Deficitul balanţei comerciale cu bunurile a ajuns la 9,77 mld. euro, în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce serviciile au avut un excedent de 6 mld. euro, în scădere cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Serviciile de transport sunt ramura care aduc cea mai mare parte a surplusului de valută - un sold pozitiv de 2,8 mld. euro, în primele nouă luni din an. La polul opus, turismul a generat, în primele nouă luni din an, un deficit de 939 mld. euro, pentru că românii au cheltuit în străinătate 2,7 mld. euro, în vreme ce străinii au cheltuit aici 1,77 mld. euro.
Comisia Europeană estimează, în previziunile de toamnă, un deficit de cont curent de 3,7% din PIB şi un deficit bugetar de 3,3% din PIB. Comisia Naţională de Prognoză estimează un deficit al contului curent de 3,5% din PIB şi un curs de schimb de mediu de 4,65 lei/euro, acelaşi de la începutul anului până azi.