♦ Potrivit INS, România a încheiat primele şase luni ale anului cu un deficit de cont curent de 9,8 miliarde euro, în scădere cu 17%. Dar investiţiile străine directe s-au redus de la 4,5 mld.euro în iunie 2022 la 3,9 mld.euro în primul semestru din 2023.
„Deficitul de cont curent se reduce pentru că preţurile pe pieţele internaţionale se reduc, preţul combustibililor, de exemplu. Asta nu înseamnă însă că economia merge bine“, spune economistul Ionuţ Dumitru.
Consumul de un plus 3% cât indică INS este bun, având în vedere situaţia din lume, chiar dacă nu e cu două cifre cum ne obişnuiserăm. Nu reducerea consumului este frâna pentru reducerea deficitului de cont curent, ci ceva mai prozaic, anume reducerea preţurilor de pe piaţa mondială.
Doar că pieţei interne puţin îi pasă de statisticele INS privind pieţele externe. Inflaţia de 10% nu ajută pe nimeni.
Problema rămâne acum în casă
„Problema noastră nu este deficitul de cont curent, ci deficitul bugetar. Cum am ajuns aici, ştim, dar ne ferim să spunem“, spune Dumitru.
Guvernul marii coaliţii a mizat pe o creştere peste posibilităţi şi a angajat cheltuieli peste măsura posibilităţilor. Iată soluţia perfectă a eşecului.
Cine şi-ar fi imaginat ca acum un an idoulul finanţelor să facă doar trimitere la FMI?
Acum toată lumea plânge în pumni. PNL vrea să iasă de la guvernare, deşi este artizanul acestei politici, PSD se întinde pe cruce, răstignit şi nimeni nu recunoaşte că a greşit.
Dar lucrurile merg înainte. Iar statisticile râd de toţi.
România a încheiat primele şase luni ale anului cu un deficit de cont curent de 9,8 miliarde euro, în scădere de la 11,9 miliarde euro în ianuarie-iunie 2022, în condiţiile în care deficitul din comerţul internaţional cu bunuri s-a redus cu 1,4 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a avut un excedent în creştere cu 1,7 miliarde euro, arată datele BNR. Astfel, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 13 miliarde euro, mai mic cu 1,44 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 7,2 miliarde euro, mai mare cu 1,69 miliarde euro faţă de primul semestru din 2022.
Pe zona de servicii, cel mai mare excedent provine din serviciile de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale, în valoare de 3 miliarde euro, faţă de 2,5 miliarde euro în perioada similară din 2022.
În plus, transporturile au generat un excedent de aproape 3 miliarde euro, în creştere de la 2,5 miliarde euro în ianuarie-iunie 2022. În schimb, turismul şi călătoriile rămân în dezechilibru, cu un deficit de 1,6 miliarde, în creştere faţă de perioada similară a anului trecut.
Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a înregistrat un deficit de 4,6 miliarde euro, mai mare cu 847 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, a înregistrat un excedent de 577 milioane euro, mai mic cu 125 milioane euro.
Investiţiile străine directe au însumat 3,93 miliarde euro (comparativ cu 4,53 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au fost de 4,28 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro.
