Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a avansat în primele zece luni din an cu 22% an/an, până la 9,2 mld. euro, dezechilbrul fiind cel mai mare din 2010 încoace.
În ritmul în care evoluează, deficitul de cont cont curent va atinge şi chiar depăşi 11 miliarde de euro la final de an, adică 5% din PIB, la un PIB estimat de 2019 mld. euro. Ar fi cel mai mare nivel din 2010 încoace (5,1% din PIB).
„În condiţii normale de piaţă un deficit de cont curent de 5% din PIB este finanţabil. Este considerat în literatura de specialitate drept un prag de atenţie, dar este finanţabil. În cazul nostru, deficitul de cont se conjugă şi cu un deficit bugetar foarte mare, de 4,4% din PIB, în 2019. Astfel de praguri pun presiune pe curs. Povestea poate deveni chiar neplăcută, în cazul unui şoc extern sau al apariţiei unei crize. Atunci intervin dificultăţi în finanţare, pentru că reapare aversiunea generală la risc. Pentru noi, având cele două deficite – extern şi fiscal – la un nivel de atenţie, va fi şi mai greu, iar costul finanţării va creşte, la fel ca şi presiunea pe curs”, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.
De la începutul anului şi până luni, 16 decembrie, cursul leu/euro s-a depreciat cu 1,6%, până la 4,778 lei/euro.
Ca întotdeauna în ultimii ani, principala cauză a majorării deficitului de cont curent rămâne deficitul comercial. Iar deficitul comercial, de 14 mld. euro la zece luni, creşte, la rândul său, pentru că, în ciuda dificultăţilor pe care economiştii le percep în evoluţiile macro, consumatorii îşi văd de cumpărături şi achiziţii, pentru că venitul real continuă să crească. Creşterea reală a veniturilor a fost în toate lunile din 2019 de 12-13%, faţă de 2018.
Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a urcat în primele zece luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a lui 2018 cu 7,1%, avansul fiind impulsionat de vânzările de produse nealimentare, care au consemnat o creştere de 8,5% în perioada ianuarie-octombrie a acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Deficitul comercial a urcat, astfel, în primele zece luni din an la 14 miliarde de euro, cel mai înalt nivel de la criză încoace. Deficitul de cont curent este atenuat de excedentul înregistrat pe zona de servicii. Astfel, excedentul serviciilor a fost de 7,1 miliarde de euro la zece luni din an.
Cel mai mare excedent în zona serviciilor vine din serviciile de transport extern – un plus de 3,7 miliarde de euro. Este un domeniu care ar trebui să fie o prioritate pentru guvern, pentru că, la nivel european, este o mare fierbere, transportatorii din ţările Occidentului fiind nemulţumiţi de concurenţa care vine din ţările foste comuniste şi, în special, din România. De aceea, reglementările şi barierele care se pregătesc în faţa concurenţei Estului ar trebui să implice şi autorităţile de la Bucureşti, având în vedere că, iată, serviciile de transport sunt principala sursă de intrare de valută în ţară, cea care atenuează semnificativ deficitul de cont curent.
În schimb, apetitul românilor pentru vacanţe în străinătate este principala sursă de dezechilibru în balanţa serviciilor. Românii au cheltuit în străinătate, în primele zece luni din an, 4,4 miliarde de euro, în vreme ce străinii au cheltuit aici 2,56 mld. euro.
Rezultă, astfel, un deficit în zona de turism de 1,8 miliarde de euro care, în mod firesc, contribuie la adâncirea deficitului de cont curent.
