♦ Exporturile României au urcat cu 15% an/an în iulie 2021 până la 6,4 mld. euro, iar importurile cu 24%, până la 8,6 mld. de euro.
Deficitul comercial la bunuri al României a avansat cu 65% an/an în iulie 2021 şi a ajuns la 2,2 mld. euro doar într-o lună. La şapte luni, deficitul comercial al României a fost de 12,9% mld. euro, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Balanţa comercială cu bunuri a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde euro în luna iulie în intensificare cu 65,1% an/an, cel mai sever ritm din iunie 2017”, remarcă Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania.
Relansarea consumului intern, un factor, de altfel, important pentru relansarea economică per ansamblu, pune o presiune uriaşă pe balanţa comercială a României, pentru că producţia internă nu poate satisface cererea de consum. În consecinţă, importurile de bunuri ale României cresc la un ritm net superior exporturilor, aducând deficit comercial şi deficit de cont curent, care vin la pachet cu presiune pe moneda naţională. Deteriorarea monedei naţionale are efecte multiple în economie: creşterea costurilor de finanţare, a locuinţelor, chiriilor etc. De asemenea, prin majorarea importurilor România importă inclusiv inflaţie.
România a înregistrat în perioada ianuarie-iulie 2021 un deficit comercial de 12,9 miliarde euro, cu 2,9 miliarde euro mai mare faţă în perioada similară din 2020, arată datele publicate joi de INS.
În această perioadă, exporturile de bunuri au crescut cu 24,5% faţă de ianuarie-iulie 2020, până la 42,5 mld. euro, în timp ce importurile au crescut, cu 25,4%, până la valoarea de 55,3 mld. euro.
Deficitul balanţei comerciale cu bunuri, de 12,9 miliarde euro în primele şapte luni din 2021, a crescut cu 28,6% an/an.
„Cele mai ridicate niveluri ale deficitului balanţei comerciale cu bunuri au fost înregistrate în perioada ianuarie-iulie de către următoarele componente: alimente şi animale vii (1,5 miliarde euro), combustibili (2,1 miliarde euro), produse manufacturate (3,1 miliarde euro) şi produse chimice (6 miliarde euro)”, mai arată analiza lui Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania.
