Premierul Ludovic Orban a declarat joi că nu se mai ia în calcul varianta şomajului tehnnic pentru bugetari, în contextul în care perioada stării de urgenţă nu va fi prelungită, iar o mare parte a angajaţilor din sectorul public sunt indispensabili pentru lupta împotriva răspândirii virusului.
„O mare parte dintre cei care lucrează în instituţiile publice sunt implicaţi în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Sănătăţii. Nu poţi să renunţi la nimeni din această zonă, dimpotrivă, mai avem nevoie de specialişti suplimentari. Ministerul Apărării, MAI, Ministerul Muncii, care e implicat în derularea tuturor programelor de sprijin referitoare la şomajul tehnic şi celelalte forme de sprijin pentru profesionişti şi alte categorii de angajaţi. O mare parte din sectorul public este foarte puternic turată. Oricum ne apropiem de finalul prelungirii stării de urgenţă şi nu mai e contextul necesar. Am gândit, am analizat, până la urmă nu mai e de actualitate“, a declarat premierul Orban, în cadrul unei conferinţe de presă la Institutul Cantacuzino.
Declaraţiile premierului vin în contrast cu cele ale ministrului de finanţe, care a spus miercuri-seară că toate cheltuielile sunt dependente de cum va fi execuţia bugetară, iar dacă aceasta se va deteriora, vor fi probleme la plata pensiilor şi salariilor.
„Am cuprins creşterea pensiilor în buget, pentru că era legislaţia în vigoare. În acelaşi timp, totul depinde de execuţia bugetară. (...) În acest moment nu avem de ce să discutăm despre pensii, pentru că la rectificare nu s-au luat banii de acolo. Nu este un subiect care ar trebui discutat azi. Toate cheltuielile au un semn de întrebare asupra lor. Dacă execuţia bugetară nu este bună, investiţiile vor avea un semn de întrebare asupra lor, plata pensiilor va fi o problemă dacă avem o execuţie proastă. Aşadar, execuţia bugetară este foarte importantă pentru a plăti cheltuielile pe care le avem azi“, a spus Florin Cîţu la Realitatea Plus.
Discuţia şomajului tehnic în sectorul public a fost anunţată de premierul Ludovic Orban la începutul lunii aprilie. Potrivit declaraţiilor de atunci, bugetarii care nu efectuau acivităţi pentru combaterea răspândirii virusului ar fi urmat să lucreze alternativ câte două saptămâni. Măsura, potrivit calculelor ZF, ar fi adus un plus bugetar lunar de 1 mld. lei (circa 200 mld. euro).
La rectifcarea bugetară de luna aceasta s-a păstrat majorrarea pensiilor cu 40% în septembrie, care înseamnă un efort bugetar de 25 mld. lei pentru ultimele trei luni din acest an (aproape 2,5% din PIB).
Analiştii economici sunt de părere că cifrele de deficit begtar şi de creştere economică pe care lucrează guvernul sunt optimiste. Guvernul, potrivit proiectului de rectificare bugetară, merge pe un deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB şi cheltuieli bugetare în sumă de 413 mld. lei, la o scădere economică de 1,9%. Comparativ cu construcţia iniţială a bugetului de stat, veniturile bugetare ar urma să scadă cu doar 6% (23 mld. lei), în vreme ce cheltuielile s-ar majora cu doar 3% (12,5 mld. lei).
Documentul de lucru folosit de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) şi de mai multe organizaţii patronale prognozează pe o scădere economică de aproape 9%, care va prăbuşi încasările statului şi deficitul bugetar. Astfel, deficitul bugetar este estimat între 7% şi 11% din PIB, o sumă greu de finanţat. Analiştii economici sunt de părere că guvernul trebuie să acceseze toate resursele de finanţare posibile, interne şi externe: Comisia Europeană, Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional (FMI).
