BNR a redus din nou prognoza de inflaţie pentru acest an de la 3,3% la 2,2% an şi la 3% în 2015.
Materializarea acestor riscuri ar putea determina realocări de portofolii ale investitorilor prezenţi pe pieţele financiare locale şi/sau reconsiderări ale deciziilor de iniţiere a expunerii pe aceste pieţe.
Deţinerile străinilor de obligaţiuni de stat în lei şi euro au oscilat în primele cinci luni ale anului în jurul a 19-20% din total, valoarea portofoliilor nerezidenţilor ajungând la sfârşitul lunii mai la 4,8 mld. euro, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. Interesul investitorilor pentru plasamentele în titluri de stat a crescut în trimestrul doi datorită îmunătăţirii percepţiei cu privire la riscul de a investi în România pe fondul unui rating mai bun acordat României, dar şi al includerii titlurilor româneşti în indici reprezentativi.
Orientarea investitorilor către România a dus la aprecierea leului şi la revizuirea prognozei de inflaţie.
Randamentele maxime acceptate în cadrul licitaţiilor de pe piaţa primară desfăşurate în trimestrul II au avut valori inferioare cu 0,35 până la 1,15 puncte procentuale celor de la sfârşitul lui martie, potrivit BNR.
„Percepţia despre riscul aferent investirii în România s-a îmbunătăţit, iar politicile aplicate de Fed şi BCE au făcut ca randamentele oferite la noi în ţară să fie mai atractive. Aceste intrări de capital au existat înainte de izbucnirea crizei din Ucraina, acest capital nu provine neapărat de acolo“, a spus analistul economic Aurelian Dochia.
Una dintre cauzele creşterii atractivităţii titlurilor suverane este îmbunătăţirea perspectivei ratingului suveran al României de către agenţiile de rating Moody’s şi Standard&Poor’s, în aprilie, respectiv mai. JP Morgan a decis să promoveze titlurile de stat româneşti la categoria recomandată investiţiilor de la sfârşitul lunii iulie, ceea ce poate creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor străini pentru activele în lei, după cum au anticipat unii analişti.
Creşterea volatilităţi fluxurilor de capital adresate economiei româneşti ar avea drept consecinţă fluctuaţii ale cursului de schimb şi abateri de la scenariul de bază al proiecţiei macroeconomice în privinţa inflaţiei şi creşterii economice.
Banca centrală apreciază că din partea mediului extern se conturează o „balanţă relativ echilibrată a riscurilor, acestea putându-se manifesta în ambele sensuri“.
BNR include la categoria riscuri interne pentru inflaţie incertitudinile cu privire la implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale convenit cu instituţiile internaţionale şi a celorlalte măsuri convenite cu instituţiile internaţionale, în special în contextul electoral de la finele anului.