Faţă de aprilie, datoria statului a urcat cu 1 mld. lei, până la 237,7 miliarde de lei (54 miliarde de euro), reprezentând 39,1% din PIB, conform metodologiei de calcul româneşti.
În primele luni din 2012 operaţiunile Băncii Centrale Europene de furnizare de lichiditate pe termen de 3 ani şi o anumită stabilitate politică internă au favorizat emisiunea de obligaţiuni pe piaţa americană şi scăderea randamentelor la instrumentele în lei emise pe plan local, a mai spus Eugen Sinca. Statul a împrumutat în primele luni ale anului din SUA 2,25 mld. dolari şi a accesat de pe piaţa internă sume peste nivelul planificat. Astfel, după ce în ianuarie 2012 datoria publică a scăzut, în februarie şi-a reluat ascensiunea, făcând un salt de 10 mld. lei faţă de prima lună, pentru ca în martie să se înregistreze o creştere de aproape 5 mld. lei. În consecinţă, la sfârşitul primului trimestru datoria publică ajunsese la 235,2 mld. lei, reprezentând circa 38,6% din PIB.
"Nu nivelul datoriei publice este îngrijorător în România. Putem spune că economia românescă stă foarte bine din punct de vedere al acestui indicator dacă ne raportăm la multe din economiile ţărilor europene. Îngrijorătoare este dinamica datoriei publice şi costul de finanţare al acesteia într-un context european incert marcat de creşterea aversiunii la risc, o disponibilitate scăzută a resurselor de capital şi un context intern nefavorabil marcat de tensiunile şi instabilitatea de pe scena politică", comentează Georgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank.
Ministerul Finanţelor a accesat mai mult pieţele în primul trimestru pentru consolidarea rezervei de lichidităţi pentru situaţiile tensionate caracterizate prin blocarea accesului la lichidităţi. Şi vedem că tensiunile politice nu au întârziat să apară şi să preseze pieţele, amplificând tensiunile externe.
În iunie şi iulie Trezoreria s-a împrumutat mai puţin decât sumele planificate, respingând mai multe oferte ale băncilor, iar randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere, odată cu ascensiunea dobânzilor pe piaţa interbancară, într-un climat caracterizat prin creşterea aversiunii faţă de risc în Europa, pe fondul accentuării tensiunilor legate de zona euro, dar evoluţia a fost influenţată şi de tensiunile politice interne.
Analiştii au anticipat pentru a doua jumătate a anului încetinirea ritmului de creştere a datoriei publice.
Sinca de la BCR consideră că, în perspectivă, datoria publică ar trebui să fie păstrată în jurul nivelului actual, deoarece în cazul României investitorii nu tolerează o apropiere rapidă de pragul de 60% din PIB datorită frecventelor derapaje fiscale din trecut. Anul trecut saltul datoriei publice a fost de 14,5%, iar în primele cinci luni creşterea a fost de 6,5%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
