Pe finalul anului 2019 majoritatea indicatorilor macroeconomici ai României s-au deteriorat - deficitul de cont curent se îndrepta spre 5% din PIB, în vreme ce deficitul bugetar a fost estimat la 4,4% din PIB pe 2019 la ultima rectificare bugetară. Paradoxal, încrederea analiştilor financiari în economia românească a crescut atât în noiembrie, cât şi în decembrie 2019. Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte condiţiilor curente macroeconomice, iar explicaţia, spune preşedintele CFA (asociaţia analiştilor financiari), se află în faptul că încrederea în economie la nivel mondial a rămas în decembrie la un nivel ridicat şi acest lucru s-a resimţit şi în România.
„Cel mai mult s-a îmbunătăţit mediul extern. A fost, nu numai în România, ci la nivel internaţional, o încredere mare în economie. Şi la final de decembrie şi la început de ianuarie bursele au crescut puternic în toată lumea, inclusiv în România“, comentează pentru ZF preşdintele CFA România, Adrian Codîrlaşu.
Creşterea economică a României în primele trei trimestre din acest an a fost de 4%, evoluţie în linie cu aşteptările analiştilor, însă în decelerare faţă de performanţa economică din prima jumătate a anului, când PIB-ul a urcat cu 4,6%. De asemenea, guvernul a reevaluat prognoza de creştere economică de la 5,5% pe întreg anul (cifră pe care fusese fundamentat bugetul de stat) la 4%, concomitent cu extinderea deficitului bugetar de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB.
Datele nu au zdruncinat încrederea analiştilor financiari în economia românească.
Potrivit CFA, „indicele de încredere macroeconomică“ a crescut în luna decembrie 2019 la 61,5%, cel mai ridicat nivel din primăvara anului 2017. Faţă de decembrie 2018, când a apărut OUG 114, indicatorul de încredere macroeconomică a crescut cu 30 de puncte. Ambele componente ale indicelui - indicele de anticipaţii şi indicele condiţiilor curente - au crescut. Acest lucru reflectă faptul că analiştii financiari şi-au menţinut încrederea în economia românească în decembrie 2019, în special pe fondul optimismului din pieţele internaţionale de la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea, luna ianuarie 2020 a venit cu un potenţial şoc extern neprevăzut la finalul lui 2019 -epidemia coronavirusului care a izbucnit din China. Codîrlaşu explică faptul că deficitele gemene - de cont curent extern şi deficitul bugetar - se vor corecta, chiar dacă într-un orizont de timp mai îndelungat, iar ochii analiştilor financiari sunt mai degrabă îndreptaţi către potenţiale evoluţii externe.
„Ceea ce poate declanşa o criză este un şoc extern puternic, dar câtă vreme economia globală funcţionează, nu sunt motive de îngrijorare. A apărut un şoc extern nefinanciar - acel virus din China - iar acesta are potenţialul de a aduce măcar partea din Asia în recesiune. Mai ştim că şi Japonia să confruntă cu o situaţie similară şi este afectată economic. Acesta ar fi principalul risc economic în momentul de faţă“, a mai spus Codîrlaşu.
CFA mai anticipează o depreciere a leului în faţa euro cu 2% la finalul lui 2020, până la 4,8823 lei pentru un euro. Principalele motive pentru depreciere sunt deficitele gemene care pun presiune pe moneda naţională. De asemenea, analiştii de la CFA mai anticipează o creştere marginală a ratelor de dobândă, însă fără impact semnificativ asupra pieţei.
În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta este pe o traiectorie desendentă şi va coborî până la 3,67% pe un orizont de un an. Premisele pe care se bazează analiştii sunt reechilibrarea politicilor fiscale „ o reducere a consumului prin ajustarea impulsurilor fiscale în economie.
Indicele de încredere macroeconomică - un sondaj lunar efectuat în rândul analiştii financiari de la CFA România - este compus din „indicele condiţiilor curenteì şi „indicele de anticipareì, acesta din urmă reflectând încrederea repondenţilor în perspectivele economice de peste un an. Indicele are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină).
