Eveniment

Datele macro din România nu sunt în cea mai bună formă, dar încrederea analiştilor financiari în economie creşte. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Este adevărat că avem probleme cu deficitele, însă mediul extern s-a îmbunătăţit pe final de 2019 şi început de 2020 l Analiştii financiari estimează o depreciere a leului în faţa euro până la 4,8823 lei pentru un euro pân

Pe finalul anului 2019 majo­ritatea indicatorilor macroe­conomici ai României s-au deteriorat - deficitul de cont curent se îndrepta spre 5% din PIB, în vreme ce deficitul bugetar a fost estimat la 4,4% din PIB pe 2019 la ultima rectificare bugetară. Paradoxal, încrederea analiştilor financiari în economia românească a crescut atât în noiembrie, cât şi în decembrie 2019. Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte condiţiilor curente macroe­conomice, iar explicaţia, spune preşedintele CFA (asociaţia analiştilor financiari), se află în faptul că încrederea în economie la nivel mondial a rămas în decembrie la un nivel ridicat şi acest lucru s-a resimţit şi în România.

„Cel mai mult s-a îmbunătăţit mediul extern. A fost, nu numai în România, ci la nivel internaţional, o încredere mare în economie. Şi la final de decembrie şi la început de ianuarie bursele au crescut puternic în toată lu­mea, inclusiv în România“, comentează pentru ZF preşdintele CFA România, Adrian Codîrlaşu.

Creşterea economică a României în primele trei trimestre din acest an a fost de 4%, evoluţie în linie cu aşteptările analiştilor, însă în decelerare faţă de performanţa economică din prima jumătate a anului, când PIB-ul a urcat cu 4,6%. De asemenea, guvernul a reevaluat prognoza de creştere economică de la 5,5% pe întreg anul (cifră pe care fusese fundamentat bugetul de stat) la 4%, concomitent cu extinderea deficitului bugetar de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB.

Datele nu au zdruncinat încrederea analiştilor financiari în economia românească.

Potrivit CFA, „indicele de încredere macroeconomică“ a crescut în luna decembrie 2019 la 61,5%, cel mai ridicat nivel din primăvara anului 2017. Faţă de decembrie 2018, când a apărut OUG 114, indicatorul de încredere macroe­conomică a crescut cu 30 de puncte. Ambele componente ale indicelui - indicele de anticipaţii şi indicele condiţiilor curente - au crescut. Acest lucru reflectă faptul că analiştii financiari şi-au menţinut încrederea în economia românească în decembrie 2019, în special pe fondul optimismului din pieţele internaţionale de la sfârşitul anului trecut. Cu toate acestea, luna ianuarie 2020 a venit cu un potenţial şoc extern neprevăzut la finalul lui 2019 -epidemia coronavirusului care a izbucnit din China. Codîrlaşu explică faptul că deficitele gemene - de cont curent extern şi deficitul bugetar - se vor corecta, chiar dacă într-un orizont de timp mai îndelungat, iar ochii analiştilor financiari sunt mai degrabă îndreptaţi către potenţiale evoluţii externe.

„Ceea ce poate declanşa o criză este un şoc extern puternic, dar câtă vreme economia globală funcţionează, nu sunt motive de îngrijorare. A apărut un şoc extern nefinanciar - acel virus din China  - iar acesta are potenţialul de a aduce măcar partea din Asia în recesiune. Mai ştim că şi Japonia să confruntă cu o situaţie similară şi este afectată economic. Acesta ar fi principalul risc economic în momentul de faţă“, a mai spus Codîrlaşu.

CFA mai anticipează o depreciere a leului în faţa euro cu 2% la finalul lui 2020, până la 4,8823 lei pentru un euro. Principalele motive pentru depreciere sunt deficitele gemene care pun presiune pe moneda naţională. De asemenea, ana­liştii de la CFA mai anticipează o creş­tere marginală a ratelor de dobândă, însă fără impact semnificativ asupra pieţei.

În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta este pe o traiectorie desendentă şi va coborî până la 3,67% pe un orizont de un an. Premisele pe care se bazează analiştii sunt reechilibrarea politicilor fiscale „ o reducere a consumului prin ajustarea impulsurilor fiscale în economie.

Indicele de încredere macroeconomică - un sondaj lunar efectuat în rândul analiştii financiari de la CFA România - este compus din „indicele condiţiilor curenteì şi „indicele de anticipareì, acesta din urmă reflectând încrederea repondenţilor în perspectivele economice de peste un an. Indicele are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină).

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.