Deciziile economice ale guvernului de la Budapesta au în spate omoştenire solidă, bazată pe menţinerea unei poziţii puternice astatului şi a capitalului local în economie, în timp ce Româniadoar se plânge de efectele crizei, fără o strategie de ieşire,consideră fostul bancher Nicolae Dănilă.
"În primul rând, sistemul bancar din Ungaria este controlatîntr-o pondere covârşitoare de statul sau de capitalul privatlocal. OTP este o bancă puternică orientată în mod evident cătreinteresul national. Ungaria are şi o puternică Bancă de Dezvoltaredeţinută 100% de stat, un adevărat grup cu ramificaţii în toatedomeniile necesare pentru stimularea şi sprijinirea programelor dedezvoltare. Să nu uităm că imediat după declanşarea crizei statulungar a sprijinit direct sistemul bancar prin injecţii financiareconsistente pentru a întări capacitatea băncilor de a continuaactivitatea şi, după părerea mea, pentru a elimina orice tentativede preluare a OTP."
Dănilă spune că în schimbul sprijinului financiar şi de altănatură băncile din Ungaria au fost chemate să sprijine interesulnaţional, să continue finanţarea economiei şi să participe cuclienţii lor la programele de atragere a fondurilor europene.
"Ceea ce a făcut Ungaria era o replică la cele mai importantemăsuri implementate de ţări din UE imediat după declanşarea crizei(Franţa, Germania, Austria), care au canalizat importante resursecătre băncile principale şi către corporaţiile regionale şimultinaţionale, de fapt controlate de capitalul autohton din aceleţări."
În opinia lui Dănilă, o altă diferenţă relevantă dintre Ungariaşi România este că grupul petrolier MOL a rămas controlat decapitalul maghiar, fiind protejat de stat împotriva tendinţelor depreluare, în timp ce Petrom este sub controlul OMV. De asemenea,consideră că sectorul IMM-urilor din Ungaria este sprijinitcontinuu de stat şi de băncile naţionale.
"În Ungaria, IMM-urile se menţin şi se consolidează, alimentândcu produse piaţa autohtonă şi exporturile. Folosirea forţei demuncă şi crearea de locuri de muncă este o prioritate naţională.Câţi unguri au părăsit ţara pentru a lucra în străinătate? Câţiromâni traversează zilnic graniţa pentru a lucra în Ungaria?"
Cât priveşte strategia Ungariei de creştere a ponderiiexporturilor în PIB, Dănilă apreciază că menţinerea forintuluidepreciat este un instrument esenţial.
"Eu cred că decizia de a întrerupe programul cu FMI a fostamplificată în mass-media interne şi internaţionale în mod forţatşi pentru ca piaţa să reacţioneze şi să producă imediatdevalorizarea forintului; după câteva reacţii negative la deciziaUngariei în relaţia cu FMI, au dispărut astfel de intervenţii, bamai mult apar numeroase opinii care laudă iniţiativa."
În acest context, Dănilă laudă "curajul" principalelor bănci şicompanii din Ungaria de a ieşi mai departe pe piaţă pentru a sefinanţa prin sindicalizări sau emisiuni de obligaţiuni, la costuriatractive şi cu sume mari, statul făcând acelaşi lucru.
"Strategia statului şi a firmelor ungureşti este să se menţinăpermanent pe piaţa internaţională de capital (să fie on the screen)şi să familiarizeze investitorii cu riscul unguresc; pe de altăparte, investitorii «prind curaj» în a accepta acest risc, deoarecedupă o analiză constată probabil că Ungaria are o strategie deieşire din criză, are un potenţial productiv care să aducă resursela buget în mod sustenabil şi să creeze condiţii favorabile derambursare a împrumuturilor pe termen mediu şi lung, deci au înfaţă proiecţia cash-flow-ului. Mai mult, banii împrumutaţi de pepiaţa internaţională sunt direcţionati în cea mai mare parte cătreproiecte industriale şi productive."
Dănilă crede că Ungaria se uită şi la modelul Poloniei, care atraversat fără mari probleme perioada de criză.
"Performanţa Poloniei se sprijină pe o serie întreagă deelemente: sistemul bancar cu o prezenţă puternică a statului şi acapitalului privat local, s-a continuat finanţarea firmelorautohtone, s-a urmărit dezvoltarea IMM-urilor, s-a menţinut zlotuldevalorizat şi s-au stimulat exporturile (peste tot în Româniaîntâlnim magazine cu produse poloneze), statul şi băncile ausprijinit atragerea fondurilor europene, ramuri industrialeprioritare au beneficiat de sprijin (vezi agricultura), s-aîncurajat consumul intern, mai ales a produselor autohtone, Bursadin Varşovia este un reper în regiune."
Între timp, România rămâne fără o strategie naţională dedezvoltare.
"Ne-am cantonat în zona concluziilor «after the fact» şi aproapedeloc în zona proactivă care să vizeze măsuri de relansareeconomică - singura soluţie cu efecte sustenabile pentru ieşireadin criză. Continuăm să ne plângem de efectele crizei,complăcându-ne în poziţia de «yes-man», şi nu am beneficiat denicio oportunitate oferită de criză."
Dănilă crede că încă există "portiţe" pentru creşterea roluluibăncilor cu capital majoritar românesc, care să susţină întărireaeconomiei, atragerea fondurilor europene, creşterea veniturilor şia nivelului de trai.
"Numai astfel construim încrederea internă şi internaţională înRomânia. Altfel, încercăm să atragem capital chinezesc, darcontinuăm să zburăm la Beijing cu Malev (compania aeriană maghiarăare zbor direct, Tarom nu - n. red.)."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
