Eveniment

Dacă românii se salvează plecând în străinătate, cu România ce facem? Că nu poate pleca la rândul său în străinătate

COMENTARIU Sorin Pâslaru, redactorul-şef al ZF

Clasarea pe locul trei la alegerile prezidenţiale a candidatului USR Plus a provocat o oarecare dezamăgire, însă este trecut cu ve­derea faptul că votul din 10 noiembrie a fost foarte dur la adresa fostului partid de gu­ver­nământ, care a deţinut puterea din 2012 încoace.

Este făcută comparaţia mai ales cu europarlamentarele din mai 2019, însă pentru prima data în istoria alegerilor prezidenţiale candidatul PSD a ieşit pe locul doi în primul tur. Practic, de la 45% procente obţinute în alegerile parlamentare din 2014, PSD coboară acum la jumătate.

Lecţia cea mai importantă este că această prăbuşire are loc în condiţiile în care în toată perioada 2012-2019 a fost înregistrată o creştere economică medie de peste 4%, iar salariul mediu s-a dublat.

De asemenea, a scăzut TVA, a fost introdus impozitul de 1% la firmele cu sub un milion de euro cifră de afaceri, impozitul pe dividende a scăzut la 5%, contribuţiile sociale de pensii şi sănătate la persoane fizice autorizate (PFA) şi profesionişti precum notari, avocaţi sau contabili s-au dus la minimum.

Toate acestea nu au contat, iar distribuţia voturilor s-a schimbat dramatic.

Procentele însumate ale lui Klaus Iohannis, Dan Barna şi Theodor Paleologu ajung aproape de 60%, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată în împărţirea voturilor stânga-dreapta după ‘89 la alegerile prezidenţiale în turul I.

Este un semnal puternic al dorinţei de schimbare şi al cerinţelor privind cheltuirea transparentă şi eficientă a banului public. Din acest punct de vedere, partidelor care preiau astăzi puterea nu le va fi simplu în perioada următoare.

Presiunea contra abuzului în cheltuirea banilor publici va fi mult mai mare decât o ştiau ei ultima dată când au fost la putere.

Reţelele de socializare şi mobilizarea cetăţenească au un impact mult mai puternic astăzi decât în urmă cu 4-5 ani.

Votul de ieri nu a fost dat atât pe programe, cât contra unui partid perceput ca manipulator şi cinic, care foloseşte resursele bugetului doar pentru a-şi acoperi propriile mişcări frauduloase de deturnare a banului public şi de încercare de a crea impunitate pentru liderii săi.

În decembrie 2016, imediat după câştigarea alegerilor cu 45% la acea dată de către PSD, scriam: 

„Câştigarea zdrobitoare a alegerilor de către PSD ascunde un pericol uriaş: întoar­cerea României la epoca Nicolae Văcăroiu şi Florin Georgescu, care au gu­ver­nat între 1992 şi 1996 pompând miliarde în companii de stat dar nereuşind până la ur­mă decât să aducă în faliment Banca Agri­colă şi Bancorex. 

Mii de cadre de partid îşi freacă mâinile acum în aşteptarea poziţiilor de la companiile de autostrăzi şi de investiţii, de la fondurile de garantare şi contragarantare, de la direcţiile de achiziţii de la cea mai măruntă instituţie publică şi până la miliardele de euro de la Casa de Sănătate.

Iar susţinerea capitalului românesc - de care s-au trezit toţi că este nevoie - să nu fie de fapt impunitate pentru «capitaliştii roşii» care sunt astăzi stăpâni mai ales în cele mai sărace judeţe ale României, precum Teleorman. Astăzi, primarii de comune au devenit latifundiari, în Parlament au fost trimişi copiii patronilor firmelor abonate la contracte cu statul.

Între ‘92 şi ‘96, clientela PSD conducea întreprinderile de stat industriale şi IAS-urile, aşa cum mai funcţionau ele. Astăzi, mulţi dintre directorii de atunci au devenit proprietari, ei şi copiii lor sunt stăpânii, după ce au luat aproape pe gratis activele de la stat. Acum iau şi puterea politică. Cale sigură pentru blocarea modernizării României“

(vezi https://www.zf.ro/eveniment/restauratia-castigarea-alegerilor-de-catre-psd-ascunde-un-pericol-urias-16025585, publicat în Ziarul Financiar din 11 decembrie 2019).

Exact acesta s-a întâmplat: la adăpostul unui program economic cu un impact de netă­găduit în economie, dar şi cu oarecare efecte de dezechilbru macro, încercările de a crea impunitate au provocat revolta cetă­ţe­nilor.

Însă rezultatele de acum, din toamnă, de la prezidenţiale, arată că votul obţinut pe acuzarea adversarilor începe să-şi arate limitele. Electoratul aşteaptă măsuri concrete puse pe masă, obiective asumate şi o viziune. Că altfel nici nu o să mai fie cine să vină la vot.

Pentru că prezenţa foarte scăzută, de doar 47%, la alegerile de ieri, faţă de 53% în 2014, este un semnal nu atât al dezinteresului faţă de o luptă electorală despre care se ştia cine o câştigă, cât pur şi simplu este rezultatul scăderii accelerate a populaţiei.

În ultimii cinci ani au plecat cel puţin un milion de români din grupa activă de vârstă.

Aici este nevoie de o regândire completă a modului cum sunt văzute parcursul pro­fe­sional şi integrarea în societate a absol­ventului de liceu sau de facultate şi apoi a sprijinului pentru întemeierea unei familii.

Este nevoie de adoptarea unei alte filo­so­fii în ceea ce priveşte relaţia între ce­tă­ţeni şi ad­­ministraţie. De mecanisme prin care ad­mi­nistraţiei să-i pese dacă la sfârşitul man­datului are mai puţini cetăţeni în circumscripţii.

Astăzi, sunt fonduri pentru nou-născuţi, concedii maternale generoase, se discută de creşterea bugetului pentru educaţie, se urmăresc copiii de la zero luni şi până la bacalaureat sau licenţă. Dar apoi? Apoi nu mai există niciun intrument de integrare economică, profesională şi socială a tânărului nou-intrat pe piaţa muncii.

Absolvenţi de agronomie lucrează în firme de e-commerce ca „încărcători-descărcători“ de caracteristici pentru pro­dusele listate la vânzare, licenţiaţi în limbi străine răspund la telefoane în call centere, sub nivelul lor de calificare. Asta dacă nu pleacă în străinătate să spele maşini sau vase în restaurante.

Conform unui studiu al Băncii Naţionale, în 2019 a fost cea mai redusă potrivire între studiile absolvenţilor şi poziţiile ocupate în companii.

Sunt bune sloganele cu România fericită, România educată sau România normală, dar după ce trec alegerile este nevoie de măsuri concrete, de programe imaginate pentru ca tinerii să poată găsi aici viitorul. 

România normală, România fericită, este a celor care îşi văd un traseu profesional aici în viitor şi care au sentimentul că nu sunt lăsaţi de izbelişte. Pentru că dacă toţi românii se salvează plecând în străinătate, cu România ce facem? Că nu poate pleca în străinătate.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.