Eveniment

„Dacă aşteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau să dărâm această îndoială!“

„Dacă aşteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau...
22.12.2014, 00:07 473

Punctele- cheie ale discursului preşedintelui Klaus Iohannis la ceremonia de învestitură

+ Se vorbeşte foarte mult în aceste zile despre aşteptări. Despre speranţele pe care românii şi le pun în viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. Şi după valul de entuziasm o îndoială din trecut pare a-şi face loc încet pentru unii. Dar dacă aşteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau să dărâmăm şi această îndoială, aşa cum am dărâmat şi altele. Şi le spun românilor clar: aşteptările mari pot duce la rezultate mari. Şi vor duce.

+ Îmi propun ca la sfârşitul mandatului meu de preşedinte, România să fie spaţiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să îşi găsească în sfârşit loc stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul. Nu calmul aparent dat de absenţa dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnarea. Ci calmul dat de libertatea de a alege, pentru că există opţiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare îşi face treaba şi de convingerea că împreună suntem puternici.

+ O Românie în care stabilitatea, calmul şi aprecierea valorii devin reperele normalităţii va fi fără îndoială una atractivă pentru investiţii. Locurile de muncă şi prosperitatea, pe care toţi românii ni le dorim, nu au cum să apară decât într-un asemenea climat.

+ România nu are voie să rămână ţara proiectelor mereu începute şi niciodată terminate, de la Constituţie la autostrăzi, ţara vorbelor frumoase şi faptelor puţine, ţara care face legi pentru prezent nu pentru viitor, pentru interese particulare nu pentru binele comun.

+ România nu poate să rămână ţara aşteptărilor mari şi rezultatelor mici, ţara timpului irosit şi oportunităţilor ratate. Şi nu va rămâne.

+ Vreau ca la sfârşitul mandatului meu oamenii să vadă că în România proiectele se duc la bun sfârşit, că am construit instituţii solide, că am făcut legi şi reguli durabile.

+ Vreau ca la sfârşitul mandatului meu să avem satisfacţia de a fi a valorificat fiecare şansă şi de a fi lăsat în urmă o Românie mai puternică şi mai unită. Dar pentru asta trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla nici peste noapte şi nici de la sine.

Primul pas în acest proces este reconstrucţia instituţiilor politice, chemate să reprezinte cetăţenii şi să exercite puterea la toate nivelurile. Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora şi construirii unui edificiu statal durabil. Pentru 50, nu pentru 5 ani. Şi mă adresez aici în primul rând repre­zentanţilor partidelor politice. Mă bucur să constat că există deschiderea pe care am cerut-o pentru a începe discuţiile cu privire la:

- revizuirea Constituţiei şi moder­ni­zarea ei;

- schimbarea legislaţiei electorale – alegerea Parlamentului inclusiv redu­cerea numărului de parlamentari, alegerea autorităţilor locale, votul prin corespon­denţă şi votul electronic;

- schimbarea legislaţiei partidelor politice – incluzând aici finanţarea lor şi a campaniilor electorale.

+ Mi-aş dori ca la sfârşitul mandatului meu corupţia să nu mai figureze pe agenda publică, instituţiile să funcţioneze pentru cetăţeni.

+ Cu toţii spunem de ani de zile educaţia este o prioritate. Vrem reforma sistemului sanitar. Vrem un sistem de pensii care să asigure o viaţă decentă. Deşi toţi afirmăm că ni le dorim, totuşi, de ce nu le avem? Cum se face că, deşi le stabilim ca priorităţi, educaţia şi sănătatea sunt primele care suportă consecinţele crizelor, circumstanţelor şi calculelor politice?

+ Dacă azi închidem un capitol de 25 de ani şi asumăm un nou început, atunci e momentul să ne raportăm altfel şi la marile sisteme publice. Cum construim un sistem de educaţie performant şi competitiv? Cum arată un sistem de sănătate corect şi eficient? Cum facem ca România să poată plăti pensii decente pe termen lung? Cum răspundem la problema demografică?

+ Guvernele nu vor găsi niciodată suficienţi bani pentru educaţie şi sănătate, nu vor avea niciodată curajul unor schimbări de substanţă, chiar al unor regândiri de sistem dacă nu vor şti încotro merg şi unde vor să ajungă. Marile transformări nu se fac aşteptând condiţiile sociale, economice şi politice perfecte. Ci asumând o viziune şi lucrând necontenit, cu responsabilitate şi determinare, pentru a o împlini. Când vom face acest lucru, românii nu-şi vor mai căuta viitorul dincolo de graniţele ţării, iar cei plecaţi vor dori să se întoarcă.

+ Cei trei piloni ai politicii noastre externe sunt Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. Cuvintele-cheie în ceea ce priveşte politica noastră externă sunt continuitate şi predictibilitate.

+ Am spus limpede că este nevoie de o creştere a bugetului Apărării, până la cel puţin 2% din PIB.

+ Cred că salutăm cu toţii rezultatele alegerilor din Republica Moldova, rezultate care au reafirmat o opţiune clară a majorităţii pentru un parcurs european. Pe noi acest rezultat ne obligă ca în următorii ani să fim sprijinul cel mai important al fraţilor noştri de peste Prut, pentru ca obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din dezide­rate în realitate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO