Eveniment

Cutremur la Poştă. Ies la iveală pagube de milioane de euro în urma „abuzurilor în serviciu“

Cutremur la Poştă. Ies la iveală pagube de milioane de...

Autor: Mirabela Tiron

08.09.2013, 20:16 2684

Trei contracte păguboase semnate de reprezentanţii Poştei în 2006 şi 2009 au fost scoase la iveală de Corpul de control al prim-ministrului, care a realizat un control la operatorul de servicii poştale la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Compania de stat Poşta Română ar fi fost păgubită prin semnarea contractelor de asociere în participaţiune cu Smart Telecom Solutions (încheiat în iulie 2006) şi Posh Telecom Solutions (încheiat în 2009), ce au prestat servicii de intermediere a plăţilor efectuate în regim electronic. Potrivit calculelor ZF pe baza datelor din raportul furnizat de Corpul de control al prim-ministrului, paguba ar fi de 6 mil. euro.

Controlul de la Poşta Română este unul dintre puţinele efectuate de autorităţi în companiile de stat cu pierderi de zeci de milioane de euro şi a fost făcut de Corpul de control al premierului la cererea DNA. Raportul care denunţă şefi şi angajaţi ai Poştei ce au făcut „abuz în serviciu“ va fi înaintat aceleiaşi instituţii pentru demararea anchetelor legale.

Un alt contract care a adus pagube Poştei este cel cu firma G4S Cash Solutions (încheiat în 2006), care a asigurat transportul bunurilor de valoare.

Încheierea de contracte păguboase sub conducerea unor manageri numiţi politic şi lipsa unei strategii eficiente au dus Poşta la pierderi de 536 milioane de lei (121 mil. euro) în perioada 2009-2012, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. Asta deşi Poşta administrează 5.600 de oficii poştale, cea mai mare reţea de distribuţie din ţară, iar până anul acesta compania s-a bucurat de monopol pe trimiterile de mici dimensiuni.

Poşta putea fi o companie profitabilă dacă nu era „devalizată şi jumulită într-o manieră oribilă“, afirma în iunie Dan Nica, ministrul pentru societatea informaţională.

Dan Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al Poştei, a declarat pentru ZF că noua conducere (cu Ion Smeianu, director general – n.n.) a reziliat contractul cu Posh Telecom în august, fără daune ulterioare, şi că a colaborat cu organele de control. „Să fie introduse sancţiuni prompte pentru cine încalcă legea“, a comentat şi Aurelian Dochia, analist economic. „Statul trebuie să îşi protejeze mai bine avuţia. Asta înseamnă măsuri de la cadrul legislativ până la oamenii pe care îi numeşte acolo. Atâta vreme cât există societate de stat, există posibilitatea să fie prădată.“

În opinia lui, privatizarea Poştei era o soluţie, „se oprea jaful şi se făcea o restructurare completă pentru ca Poşta să devină competitivă“. Niciun potenţial investitor nu a cumpărat anul acesta caietul de sarcini pentru privatizarea Poştei, care a fost amânată până se va face restructurarea companiei.

 

Ce contracte păguboase au fost semnate?

Pe 27 iulie 2006, Poşta, sub conducerea lui Dan Mihai Toader, care nu a putut fi contactat de ZF, a încheiat un contract cu firma Smart Telecom Solutions, reprezentată de cetăţeanul grec Sorillos Emanuel, obiectul contractului fiind prestarea de servicii de intermediere a plăţilor efectuate în regim electronic prin POS (dispozitiv tehnic pentru realizarea de plăţi), potrivit raportului Corpului de control.

Contractul a fost încheiat prin invocarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, se arată în raport, în care este subliniat că a fost consemnat faptul că această firmă „avea echipament tehnic adecvat“, însă în realitate nu deţinea acest echipament. Ulterior, natura contractului, de asociere în participaţiune, a fost schimbată în prestări de servicii, Smart Telecom Solutions „fiind scutit de participarea la pierdere, fiindu-i asigurate venituri certe“, se arată în raport. Mai mult, Smart Telecom Solutions folosea echipamentele puse la dispozi­ţie de firma Alphyra România (actuala Payzone SA), iar reprezentanţii Poştei „au fost de acord nejustificat ca Smart Telecom Solutions să fie un simplu intermediar“.

Smart Telecom Solutions a încasat de la Poştă 15,6 milioane de lei (3,5 mil. euro la cursul actual) şi a plătit companiei Payzone 9, 3 mil. lei, păgubind Poşta cu 6,2 mil. lei (1,4 mil. euro), susţine documentul citat.

Mai mult, în 2009, Poşta a fost obligată să plătească acestei firme despăgubiri de 4,5 milioane de euro din cauza rezilierii unilaterale a contractului, semnată în numele directorului general de Florin Aurelian Ciubotaru, directorul general adjunct, deşi firma Smart Telecom Solutions „se afla în culpă în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale“, Poşta fiind cea care trebuia să primească despăgubiri dacă se făcea reziliere şi nu se trecea direct la denunţare unilaterală.

Florin-Aurelian Ciobotaru, directorul general adjunct de atunci al Poştei, este acuzat de abuz în serviciu, prin denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu Smart Telecom Solutions.

Un alt contract păgubos semnat de Poştă, pe 23 aprilie 2009, când compania se afla sub conducerea lui Marius Vătavu, este cel cu firma Posh Telecom Solutions, obiectul de activitate fiind acelaşi ca în cazul primul contract, respectiv intermedierea de plăţi în regim electronic. În cazul acestui contract – arată raportul Corpului de control - a fost denaturată realitatea privind oportunitatea de încheiere a asocierii de participaţiune, potrivit raportului. ZF nu l-a putut contacta pe Marius Vătavu şi nici  pe reprezentanţii firmei Posh Telecom Solutions, radiată pe 21 mai 2012, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Poşta a plătit către Posh Telecom Solutions 3,2 mil. lei (727.000 euro), deşi firma folosea echipamentele furnizate de Alphyra (actuala Payzone), către care a plătit 2,1 mil. lei (477.000 de euro), se arată document. În august 2012, Poşta a încheiat direct un contract cu Payzone, „eliminându-se intermediarii“.

Potrivit raporturului, directorul general Marius Vatavu, directorul general adjunct Tudor Gabriel Bohâlţeanu, directorul general adjunct Emil Ciorjia, directorul general adjunct Florin Ciobotaru, directorul general adjunct Tiberiu Petrescu, directorul general adjunct Victor Vasile Florea, directorul general adjunct Raluca Dumitru şi şeful departamentului vânzări Angelica Voinea sunt reclamaţi pentru exercitarea defectuosă a atribuţiilor de serviciu şi de abuz în servicu, pentru încheierea contractului cu  Posh Telecom Solutions. Ciobotaru şi alţi angajaţi ai Poştei mai sunt  acuzaţi de fals intelectual, pentru că ar fi justificat cu date false oportunitatea încheierii unui nou contract cu  Posh Telecom Solutions.

Al treilea contract păgubos este cel semnat în 2006 cu cu G4S Cash Solutions, când la conducerea Poştei se afla Dan Mihai Toader. S-a semnat cu „încălcarea normelor interne privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor de bunuri şi servicii“, potrivit raportului. În perioada 2006-2010, G4S Cash Solutions a emis facturi de 473 milioane de lei (107 mil. euro), din care s-au achitat 423 mil. lei (96 mil. euro), se arată în raport.

Potrivit raportului, directorul general Dan Mihai Toader, directorul executiv economic Emanoil Lepădatu, alături de directorul executiv operational Mihai Cristian Buciu, sunt vinovaţi şi de supraestimarea costurilor şi de neaplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau restrânsă în cazul contractului cu SC G4S Cash Solutions.

Poşta a reuşit să îşi reducă pierderile anul trecut, după ce, În 2011, a reziliat mai multe contracte semnate în 2008, printre care cel cu Blue Air, Porsche mobility, Romprest şi UTI Facility Management.

 

Manageri care s-au perindat la conducerea Poştei

În perioada 2005-2012 Poşta a schimbat cinci directori generali, iar unul dintre ei, Dan Mihai Toader (numit de Szolt Nagy - UDMR), a fost pus sub învinuire de DNA într-un dosar referitor la asocierea Poştei cu un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti.

În 2009 Toader a fost înlocuit de Marius Vătavu, care a fost schimbat cu Tudor Gabriel Bohâlţeanu, fost vicepreşedinte al băncii de stat Eximbank, numit de către ministrul comunicaţiilor Gabriel Sandu. După ce Bohâlţeanu şi-a dat demisia, a fost adus la conducere Daniel Neagoe, iar ulterior a fost numit la conducere Ion Smeeianu, directorul general „privat“.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO