Guvernul ar trebui să aibă cel puţin trei scenarii de creştere economică pentru că cel oficial, mai ales în perspectiva lui 2012, este prea optimist, apreciază analiştii, în faţa valului de ştiri negative despre evoluţia economiilor din Europa de Vest.
Faţă de turbulenţele din economia mondială România trebuie să ia în calcul o scădere a veniturilor, chiar dacă datele macroeconomice la şapte luni arată o respectare a parametrilor stabiliţi ai deficitului bugetar care în iulie s-a menţinut în jurul a 2% din PIB.
Deficitul bugetar, care a devenit indicatorul cheie din economie din cauza crizei datoriilor suverane, a fost la şapte luni de 2,09% din PIB, ceea ce oferă premisa încadrării în ţinta de deficit de 4,4% din Produsul Intern Brut în 2011.
Criza datoriilor din Europa pune însă în pericol ţintele bugetare, mai ales pentru 2012 şi de aceea Guvernul s-ar putea vedea obligat să reducă din nou cheltuielile pentru a le ajusta la venituri care ar putea fi mai mici decât cele anticipate sau să negocieze majorarea deficitului prevăzut pentru anul viitor la 3% din PIB, spun analiştii economici.
"Este prematur să ne pronunţăm, probabil vom şti mai multe prin octombrie. Guvernul ar trebui să aibă însă o abordare mai contextualizată şi să ia în considerare pentru 2011 venituri mai mici decât cele prognozate. Riscul încetinirii există şi vedem asta dacă ne uităm la evoluţia producţiei industriale sau a vânzărilor cu amănuntul: ele sunt în continuare în suferinţă. Dincolo de acest aspect general al economiei, există şi acest risc al arieratelor care trebuie incluse în deficitul bugetar. Efortul fiscal (pentru încadrarea în deficit - n.n.) este şi aşa mare şi va fi şi mai mare, dacă evoluţia economică va fi mai slabă", spune analistul economic Laurian Lungu.
Potrivit acestuia, Guvernul ar trebui să fi luat în calcul cel puţin trei scenarii privind evoluţia economiei, mai ales că prognoza pentru 2012 este prea optimistă: "Ajustarea fiscală pentru 2012 este foarte mare pentru că, pe lângă problema arieratelor, este prevăzută şi reducerea deficitului (de la 4,4% din PIB în 2011 la 3% - n.n.). În privinţa anului 2011 este posibil ca creşterea să fie mai mică, chiar dacă T3 ar putea fi un trimestru bun, tras în sus de agricultură".
Ipoteza unei creşteri economice mai proaste decât se anticipa nu este doar problema României. Premierul Ungariei Viktor Orban a anunţat ieri că Ungaria se confruntă cu o situaţie foarte periculoasă ca urmare a crizei datoriilor din Europa care muşcă din veniturile statului şi obligă, din nou, la reduceri de cheltuieli.
În privinţa Guvernului român confruntat cu doi ani de scădere a economiei şi cu o revenire anemică în ultimele trei trimestre tăierea cheltuielilor a devenit esenţială pentru evitarea derapajelor. Mai mult, pe fondul crizei datoriilor din Europa analiştii băncilor au început să taie din creşterea economică prognozată pentru anul viitor, chiar şi cu 1% în cazul BCR, ceea ce arată îngrijorările legate de evoluţiile din 2012.
Analistul economic Dragoş Cabat ia şi el în calcul, pentru acest an, o creştere economică de doar 0,8-0,9%, faţă de prognoza oficială de creştere de 1,5% din PIB, dar crede că încă o tăiere de cheltuieli nu mai este atât de la îndemână şi se va merge mai degrabă pe o majorare a deficitului, dacă va fi cazul. Pe de altă parte, afirmă el, Guvernul trebuie să realizeze cheltuieli, mai ales pentru investiţii pentru a ajuta pe plan intern economia care este acum susţinută de exporturi. "Cred că organizaţiile internaţionale vor înţelege o majorare a deficitului. Nu poţi pune la infinit presiune pe aceiaşi oameni. Nu poţi reduce cheltuielile şi mai mult. Probabil că vom avea îngăduinţă din partea organismelor internaţionale".
Veniturile statului la şapte luni au continuat să înregistreze creşteri - ele sunt cu 9,4% mai mari decât perioada similară a anului trecut (Ă9,6% la şase luni). În aceeaşi vreme cheltuielile totale au crescut cu 0,1% (Ă0,7% la şase luni), deficitul bugetului general consolidat fiind de 2,09% din PIB (cu doar 0,02 puncte peste nivelul din iunie).
Veniturile la bugetul general consolidat au însumat 102,1 mld. lei, iar, potrivit Ministerului Finanţelor, încasările lunii iulie au înregistrat cel mai mare nivel din acest an, 17,1 mld. lei, în principal ca urmare a creşterii încasărilor din TVA (Ă31,1%) şi accize (Ă22,3%). Încasările din contribuţiile la asigurări au crescut şi ele cu 4,1% (mai puţin decât în iunie, când creşterea a fost de 4,7% faţă de perioada similară a lui 2010), în vreme ce încasările din venituri nefiscale au scăzut cu 6,3% (-8,2% în iulie).
În privinţa cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat acestea au fost de 113,5 mld. lei (Ă0,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent) şi, spun Finanţele, acest lucru s-a petrecut ca urmare a creşterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanţare europeană.
Dacă cheltuielile de personal au scăzut cu 17,8% la şapte luni, cele cu bunurile şi serviciile s-au majorat cu 11,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, Ministerul Finanţelor arătând că acest lucru s-a petrecut ca urmare a reclasificării unor cheltuieli ale Ministerului Sănătăţii şi a creşterii cu 22% a cheltuielilor administraţiei locale în urma preluării spitalelor. De asemenea, cheltuielile de capital (investiţiile statului) au crescut în iulie cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar este o creştere la jumătate faţă de cea înregistrată în iunie, când creşterea a fost de 29% faţă de perioada similară a lui 2010. De fapt, în iunie statul a cheltuit pe investiţii 3 mld. lei, în vreme ce în iulie a cheltuit 1,2 mld. lei.
Ministerul Finanţelor arată însă că toate cheltuielile cu investiţiile, care includ cheltuielile de capital şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost, la şapte luni, de 17,4 mld. lei, faţă de 14,4 mld. lei înregistrate în aceaşi perioadă a anului 2010.
Cabat spune că statul trebuie să dea drumul la investiţii. Premierul Emil Boc a promis săptămâna trecută că nivelul investiţiilor statului în 2011 va atinge 36 mld. lei şi se vor majora la 43 mld. în 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
