Şase din zece români s-ar vaccina împotriva virusului SARS CoV-2 dacă vaccinul ar fi disponibil. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de Ipsos în mai multe ţări din lume în perioada iunie-septembrie. Rezultatul plasează România printre ultimele ţări în privinţa acceptării vaccinului.
Un studiu realizat de Ipsos în rândul a peste 20.000 de adulţi din 28 de ţări arată faptul că la nivel global trei din patru adulţi (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil. Cel mai mare nivel de acceptare este în China, unde aproape toate persoanele intervievate (97%) au declarat că sunt de acord cu vaccinarea.
În afară de China, ţările care au înregistrat cea mai mare deschidere către vaccinare sunt cele cu o rată mare de infectare şi un ritm accelerat de creştere a cazurilor. Este vorba de Brazilia (unde 88% din populaţia adultă ar vrea să se vaccineze) şi India (87%). India ocupă locul doi mondial, cu peste şapte milioane de persoane infectate, urmată de Brazilia, cu cinci milioane de cazuri. În topul ţărilor cu un interes ridicat de vaccinare este şi Australia (88% intenţionează să se vaccineze), ţară care nu se confruntă în prezent cu un nivel ridicat al cazurilor de coronavirus.
La polul opus, printre ţările cele mai sceptice cu privire la vaccinarea anti-COVID se află România (57% ar vrea să se vaccineze), Ungaria şi Polonia (56%, fiecare), precum şi Rusia, cu 54%. Practic, deşi este prima ţară care a aprobat un vaccin anti-COVID, Rusia se confruntă cu cea mai mare reticenţă faţă de vaccinare în rândul populaţiei.
Potrivit studiului, românii au păreri foarte polarizate în ceea ce priveşte vaccinarea anti-COVID, existând atât un grup de persoane deschise către vaccinare (57%), precum şi un grup destul de consistent care se opune vaccinării (43%). Bărbaţii români sunt mai degrabă pro-vaccinare (68% intenţionează să se vaccineze), comparativ cu femeile (49%).
Pe grupe de vârstă, în mod paradoxal la o prima vedere, tinerii şi persoanele mai în vârstă sunt de aceeaşi parte a baricadei – 66% dintre persoanele tinere (16-24 ani), respectiv 66% dintre persoanele peste 55 ani sunt pro-vaccinare, faţă de 51% în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani.
„Această aliniere de păreri între tineri şi maturi ne-a surprins iniţial, având în vedere că de regulă în studii observăm că atitudinile, valorile şi comportamentele între cele două segmente de vârstă se află puternic în opoziţie – îl putem numi ‘conflictul dintre generaţii’ sau ‘generaţia Baby Boomers versus generaţia Z’. Deşi ne aşteptam ca persoanele mai mature să aibă o atitudine pro-vaccinare, având în vedere că sunt în grupul de risc, deschiderea tinerilor spre vaccinare nu este total surprinzătoare şi este cel mai probabil generată de dorinţa lor de a reveni la normalitate, de a scurta astfel perioada pandemiei printr-o imunizare cât mai rapidă. În plus, tinerii sunt o generaţie mult mai ‘disciplinată social’, mai responsabilă ecologic, deci mult mai dispusă să accepte şi să urmeze recomandările medicale şi restricţiile sociale impuse oficial”, a explicat Laura Arpad, Healthcare Lead în cadrul Ipsos România.
Principalul motiv anti-vaccinare este teama de reacţii adverse şi neîncrederea în eficienţa vaccinului.
În prezent, la nivel mondial, se lucrează la peste 100 vaccinuri anti-COVID, iar 20 dintre acestea sunt în faze avansate de testare,
