Caută doar în titlu
Eveniment

Cum se pregăteşte administraţia pentru a lua 33 miliarde de euro de la UE: cei mari sunt gata de start, cei mici bâjbâie

Instituţiile publice din România se grăbesc să termine strategiile şi planurile de dezvoltare 2014 – 2020 pentru a putea fi eligibile în exerciţiile de finanţare viitoare.

Cele mai multe achiziţi­onează servicii de consultanţă şi deja ştiu pe ce programe sunt eligibile.

Dacă instituţiile mari, care sunt autorităţi de management (AM) sau autorităţi contrac­tante (AC), au terminat pla­nurile strategice şi chiar au tre­cut la perfectarea ghidurilor de finanţare, multe primării din ţară, care au grupuri ţintă de bene­ficiari de proiecte, încă bâjbâie în materie de planificări şi dau bani publici pentru fina­lizarea strategiilor unor consultanţi externi. Primăriile respective au în organigramă cel puţin câte trei - patru func­ţionari cu expertiză în domenii ca: accesare fonduri europene, achiziţii publice, management proiecte.

Pentru cadrul financiar 2014 – 2020 pentru fonduri structurale, s-au alocat aproximativ 33 miliarde de euro, din care numai pentru sectorul de transport puţin peste 26 de miliarde, 11,3 miliarde din Fondul de Coeziune, 1,1 din sectorul de telecomunicaţii şi 5,8 miliarde euro de la energie.

Detaliate pe programe operaţionale, alocările de top sunt: Infrastructură Mare – 9.418 milioane euro, Dezvoltare Rurală – 8.127 milioane euro, Programul Operaţional Regional – 6.700 milioane euro, Programul Operaţional Capital Uman- 4.326 milioane euro, Competitivitate – 1.329 milioane euro. Cele mai mici fonduri merg la: Asistenţă Tehnică – 212 milioane euro, Capacitate Administrativă – 553 milioane euro, Ajutorarea Persoanelor Defavorizate – 440 milioane euro, Cooperare Transfrontalieră – 440 milioane euro. Ministerului Fondurilor Europene (MFE) a lansat ghiduri cu o valoare a finanţării de 13,317 miliarde de euro din exerciţiul 2014 – 2020. În teritoriu, autorităţile s-au pregătit să ia banii europeni, dar puţine au dezvoltat cu eforturi proprii planurile strategice, acele analize SMART care să conţină de la potenţial şi puncte slabe până la viziune şi listă de drafturi de proiecte. Cele mai multe autorităţi locale, posibili promotori/beneficiari de proiect încă sunt în faza căutărilor în materie de consultanţă pentru proiecte sau chiar strategii. Mai mult, sunt angajaţi care s-au dezvoltat profesional în management de proiect, accesare fonduri şi achiziţii publice, dar se apelează tot la firme de consultanţă, plătite cu bani publici pentru a scrie proiectele şi/ sau întocmi planurile strategice în care să fie identificate şi liniile de finanţare pentru care autoritatea este eligibilă.

De exemplu, la Timişoara, în cadrul Ser­viciului Generare şi Management Pro­iecte din primărie lucrează 20 de persoane (alte două sunt în concediu de mater­n­i­tate), care se ocupă de scrierea, implemen­tarea şi monitorizarea proiectelor. Potrivit Direcţiei Tehnice din cadrul aceleaşi instituţii, „de regulă, serviciile de elaborare a stra­te­giilor şi scrierea de proiecte sunt externalizate fiind rea­lizate de personalul pus la dispoziţie de firmele câş­ti­gătoare ale achiziţiilor publice, în colaborare cu perso­nalul Direcţiei Teh­nice“, a declarat Culiţă Chiş, directorul Direcţiei Tehnice de la Primăria Timişoara. La rândul său, Direcţia de Mediu a Primăriei Municipiului Timişoara a detaliat modul în care au fost realizate/finanţate planurile strategice: atât cu ajutorul funcţionarilor, cât şi cu ajutorul consultanţilor plătiţi din bani publici naţionali sau nerambursabili europeni.

Clujul dă un alt exemplu de administraţie pregătită să ia banii Comisiei Europene în exerciţiul 2014 – 2020.

Consiliul judeţean este eligibil pentru mai multe axe, iar în 2016 intenţionează depunerea a cinci proiecte: Modernizarea drumurilor judeţene - 36.995.400 euro, Reabilitarea Castelului Răscruci - 5.000.000 euro, Modernizare/reabilitare ambulatoriu clinică pediatrică – 3.400.000 euro, Reabilitare hidrotermică a Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj - 7.500.000 euro, Modernizare, reabilitare ambulatoriu integrat din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase- 5.000.000 euro.

„Domeniile principale pentru care se pregătesc dosare de finanţare sunt infrastructura rutieră, de sănătate şi cultură. În măsura în care alte linii de finanţare se vor deschide, Consiliul Judeţean Cluj va iniţia demersurile pentru cererile de finanţare. Capacitatea de absorbţie este, în general, ridicată, dacă nu intervin întârzieri generate de proceduri de achiziţie blocate de procese în instanţă sau de prestatori de contracte care nu mai pot să-şi onoreze obligaţiile contractuale din motive imputabile lor“, a transmis Consiliul Judeţean Cluj.

Nu la fel de bine stau oraşele mici.

Un exemplu în acest sens este Feteşti, din judeţul Ialomiţa, care, cu trei specialişti în strategii şi accesare fonduri nerambursamile şi doi angajaţi la Achiziţii Publice, pentru exerciţiul 2014 – 2020, este eligibil pe mai multe linii de finanţare şi tocmai şi-a încheiat strategia.

„Pentru realizarea strategiei am avut consultant firma SC Advanced SRL. (…) Draft-urile pentru noile proiecte în perioada de programare 2016 – 2020 sunt în curs de realizare în vederea accesării. Domeniile în care dorim să atragem fonduri structurale sunt educaţia, eficienţa energetică, reconversia terenurilor abandonate şi serviciile sociale. Sperăm să fie de 98% din valoarea eligibilă a proiectului capacitatea noastră de absorbţie“, a declarat, , Sorin Gafiţoi, primarul municipiului Feteşti.

De altfel, şi în exerciţiul financiar trecut, 2007 – 2013, Primăria Feteşti a implementat cinci proiecte, între care scrierea strategiei de dezvoltare, proiect în valoare de 424.932 lei.

Un municipiu din proximitate, Brăila, are 16 specialişti la Direcţia Strategii, Programe, Proiecte, Dezvoltare, Relaţii Internaţionale (DSPPDRI) şi şapte la Achiziţii Publice. Şase oameni au fost instruiţi pe bani publici, numai anul acesta, pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

„Analiza socio-economică pentru Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Brăila 2014 – 2020 este realizată printr-un grant oferit de Ministerul Fondurilor Europene prin facilitatea Asistenţă Tehnică. Consultantul selectat de Ministerul Fondurilor Europene este SC Euroconsults SA Grecia. (…) Sunt în pregătire în acest moment proiecte pe mai multe programe operaţionale“, au comunicat Viorel Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila, şi Ion Drăgan, secretarul oraşului.

Piatra Neamţ este unul dintre oraşele care nu face excepţie de la regulă: are strategi, dar face strategia cu firme de consultanţă.

„De activitatea de atragere de fonduri nerambursabile, pregătirea şi implementarea de strategii şi proiecte se ocupă Direcţia de Implementare Programe din cadrul Primăriei, care este compusă din 13 persoane (nouă consilieri, patru inspectori). Dintre aceştia, 10 au urmat cursul Manager de proiect, opt au urmat cursul Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune, şase au urmat cursul Evaluator proiecte. În serviciul Achizitii Publice lucrează trei persoane. Pentru realizarea de strategii s-a lucrat cu firme de consultanţă selectate prin procedură de achiziţie publică , cu SC Avensa Consulting SRL Iaşi, TDPPartners Bucureşti). Persoanele implicate în implementarea proiectelor pot beneficia de o majorare de până la 25 de clase de salarizare. Pentru perioada de programare 2014-2020 sunt în curs de pregătire proiecte în valoare totală estimată de 52,73 mil. euro. În principal, acestea vor fi depuse in cadrul POR 2014-2020“, a comunicat Mariana Lefter, consilier din cadrul Direcţiei de Implementare Proiecte a Primăriei Municipiului Piatra Neamţ.

Piatra Neamţ are pregătite 13 draft-uri de proiecte, iar strategia este în curs de actualizare şi va fi completată şi după depunerea cererilor de finanţare.

La polul opus se află municipiul Roman, situat în acelaşi judeţ, care are nu mai puţin de şapte strategii şi două planuri de măsuri şi acţiune.

„Strategiile sunt realizate cu SC Avensa Consulting SRL, Regional Consulting SRL, Engineering SRL şi specialiştii primăriei. Planul de acţiune pentru energie durabilă a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei TERRA Mileniul III şi a partenerilor săi, Asociaţia Municipiilor din România şi Reţeaua R20 - Regiuni Pentru Acţiune Climatică din Elveţia în cadrul proiectului “Oraşe Verzi – Regiuni Verzi” co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. (…) Se intenţionează depunerea a 15 proiecte. În prezent sunt pregătite deja dosarele pentru depunerea primelor şase proiecte ce vor fi depuse în lunile august - septembrie 2016. Capacitatea de absorbţie preconizată este de 100 % „, a comunicat Dan Laurenţiu Leoreanu, primarul municipiului Roman.

În aceeaşi comunicare se spune că Primăria Municipiului Roman are 12 angajaţi atestaţi în „Managementul Proiectelor“, în Serviciul Managementul Proiectelor sunt şase angajaţi, iar la Serviciul Achiziţii Publice sunt cinci angajaţi.

Serviciul „Managementul proiectelor“ are două compartimente: „Implementarea proiectelor“ şi „Proiecte, programe“, în cadrul cărora lucrează şase persoane, pentru accesare de fonduri nerambursabile şi pentru implementarea proiectelor aprobate, toate având cunoştinţe de specialitate în domeniul managementului de proiecte. „În perioada implementării proiectelor aprobate, echipele de proiect sunt formate din cei şase specialişti ai Serviciului „Managementul proiectelor“, patru persoane de la Achiziţii publice şi Direcţia tehnică şi o persoană de la Direcţia Economică (Buget - contabilitate) - responsabil financiar. Aceste persoane care lucrează în domeniul proiectelor cu finanţare nu sunt motivate financiar suplimentar pentru accesare de fonduri, ci numai pentru implementarea proiectelor aprobate“, se mai precizează în comunicarea formulata de Primăria Roman.

Situaţie similară şi la Reşiţa, în judeţul Caraş Severin, unde sunt şapte experţi în accesări fonduri şi cinci în achiziţii, iar strategia pentru exerciţiul 2014 – 2020 este realizată cu Best Tehnology SRL şi Planul de dezvoltare cu Denkstatt Timişoara şi Metroul SA Bucureşti.

Autoritatea locală spune că Primăria Reşiţa este eligibilă în mai multe programe operaţionale şi că a pregătit deja draft-urile. Util şi realist deopotrivă: „Limita maxima de buget operational a municipiului Reşiţa pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020 este 79,39 milioane euro“. Suma respectivă reprezintă capacitatea financiară a unităţii de a susţine proiectele. Practica administrativă demonstrează că orice proiect, cerere de finanţare trebuie să aibă acoperire în previziunea bugetară locală, în cazul efectuării coplăţilor sau al corijării sumelor acordate de Comisia Europeană.

Cu un buget mic, dar şi cu oameni puţini, municipiul Rădăuţi din Suceava a reuşit în exerciţiul trecut să implementeze doar două proiecte din fonduri structurale.

„În cadrul instituţiei avem patru specialişti în scrierea şi implementarea proiectelor, din care trei persoane au cunoştinţe în domeniul accesării fondurilor nerambursabile şi al managementului de proiect, dar nu avem strategi sau specialişti în scrierea de strategii. La realizarea strategiei de dezvoltare 2007 – 2013, am colaborat cu SC European Project Consulting SRL Bucureşti. Strategia 2014 – 2020 este încă în curs de realizare, în acest sens colaborând cu Addvances Strategic Solutions SRL Iaşi. La achiziţii publice, momentan, avem doar o persoană. Pentru accesarea de fonduri, angajaţii nu sunt motivate financiar suplimentar. Deocamdată, strategia nefiind finalizată, nu putem spune pe ce programe suntem eligibili. Totuşi, suntem interesaţi de accesarea fondurilor în educaţie, infrastructură rutieră, sanitară şi socială, eficienţă energetică şi conservarea patrimoniului. Nu sunt însă în lucru draft-uri de proiecte“, au comunicat angajaţii Primăriei Rădăuţi.

Alţii, la fel de săraci s-au asociat în aşa numitele grupuri de acţiune locală (GAL-uri) care construiesc strategiile pe baza finanţărilor guvernamentale sau chiar europene.

Ca în Rădăuţi e în multe localităţi mici din ţară, comune sau oraşe monoindustriale, cu grupuri defavorizate mari, aşadar eligibile pe o serie de programe, dar cu buget care le poate înscrie pe lista administraţiilor falimentare, fiindcă de strategie şi de buget depinde viitorul acestor comunităţi.

La masa fondurilor nerambursabile sunt chemaţi cu toţii, numai că tot bogaţii vor fi aceia care vor mânca. Finanţarea nerambursabilă trebuie motivată prin planuri şi strategii viabile, coerente şi susţinută prin proiecţii bugetare solide.

Finanţarea europeană este, prin urmare, tot după buget.

Bugetul şi proiecţia lui pentru următorii patru ani sunt, în acest caz, singurele care fac diferenţa şi primele semne că discrepanţele socio-economice se vor menţine mari între unităţile administrativ-teritoriale din România.

În exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, României i s-au alocat peste 19 miliarde de euro, dar rata de absorbţie efectivă (sumele rambursate de CE) era, la 31 iulie a.c., de 71,76%, ceea ce înseamnă că România a primit 13.675.842.586 euro din totalul alocat de 19.057.658.140 euro.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.