♦ Răzvan Rughiniş, profesor universitar, cofondator Innovation Labs: „Candidatul ideal trebuie să aibă o intersecţie concretă cu trei domenii diferite: cercetarea academică şi zona de cercetare din cadrul institutelor de cercetare-dezvoltare; inovarea, la nivel public, dar mai ales aşa cum aceasta este realizată de mediul economic; transformarea digitală, atât la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, cât şi la nivelul companiilor aflate în curs de tehnologizare“.
Ziarul Financiar continuă astăzi seria recomandărilor făcute de cercetorii şi reprezentanţii inovatorilor români pentru poziţia de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării. Florin Roman şi-a dat demisia din funcţia de ministru al cercetării şi digitalizării la mijlocul lunii decembrie a anului trecut după ce o anchetă a jurnaliştilor Libertatea a dezvăluit că acesta a minţit în CV în legătură cu studiile sale şi a şi plagiat lucrarea de masterat.
Ajuns ministru al digitalizării, Florin Roman a declarat că faptul că n-are nicio legătură cu domeniul este un avantaj şi astfel nu poate fi acuzat că are interese legate de afaceri în acest sector.
Reprezentanţii comunităţii pe care i-ar reprezenta viitorul ministru spun contrariul: candidatul ideal ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare şi să aibă o experienţă îndelungată în acest sector.
„Poziţia de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării, prin natura eterogenă a portofoliului, comportă o complexitate semnificativă. În primul rând, candidatul ideal trebuie să aibă o intersecţie concretă cu trei domenii diferite: (1) cercetarea academică şi zona de cercetare din cadrul INCD-urilor; (2) inovarea, la nivel public, dar mai ales aşa cum aceasta este realizată de mediul economic; (3) transformarea digitală, atât la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, cât şi la nivelul companiilor aflate în curs de tehnologizare. În al doilea rând, trebuie să fie un specialist în management de instituţie publică sau de instituţie de drept public“, a spus pentru ZF Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică Bucureşti, cofondator al programului de accelerare şi mentorat pentru tinerii antreprenori Innovation Labs.
Mai mult, Rughiniş adaugă că ministrul cercetării, inovării şi digitalizării ar trebui să aibă o capacitate foarte bună de analiză şi sinteză a unei game largi de probleme, abilităţi manageriale foarte bune - în special management al schimbării, management de criză şi management de risc, precum şi capacitatea de a discuta deschis şi de a negocia cu reprezentanţii mediului academic, de cercetare şi economic; să fie familiarizat cu specificul finanţării cercetării fundamentale şi al celei aplicate, cu desfăşurarea actului de cercetare şi a celui de transfer tehnologic, să aibă cunoştinţe în materie de modelare şi transformare digitală a fluxurilor operative.
În plus, spune el, noul ministru are nevoie de cunoştinţe tehnice solide în cel puţin un domeniu al cunoaşterii (STEM, de preferinţă), de grad ridicat de familiaritate cu mecanismele de finanţare a programelor şi proiectelor prin fonduri europene; de un grad ridicat de familiaritate legislaţiile din domeniul cercetare-inovare şi din domeniul digitalizare; de grad ridicat de familiaritate cu mecanismele legiferării (tehnică legislativă, proces decizional, proces de transparenţă decizională etc), aceasta fiind activitatea de bază a instituţiei unui minister.
„Nu în ultimul rând, ministrul desemnat trebuie să fie un lider legitim, atât din punct de vedere profesional, cât şi politic, pentru a putea promova eficace obiectivele strategice ale celor două domenii coordonate.“
Cofondatorul Innovation Labs adaugă că experienţa anterioară a candidatului desemnat pentru portofoliul cercetării, inovării şi digitalizării trebuie să cuprindă studii universitare şi post-universitare la o universitate de elită; dintre aceste cicluri, în limita posibilităţilor, cel puţin unul ar trebui să fie absolvit la o universitate de prestigiu din afara României; în particular, dat fiind al doilea domeniu coordonat, zona de competenţă academică ar trebui să fie STEM, de preferinţă inginerie calculatoare, telecomunicaţii sau informatică.
Rughiniş continuă seria experienţelor anterioare necesare cu „activitate în mediul antreprenorial inovativ high-tech – fie colaborări academice sau de business cu astfel de agenţi economici, fie pornirea şi creşterea unui start-up, fie o poziţie de management într-o companie recunoscută ca fiind un inovator de top. (3) Activitate în administraţia publică, care să combine atât zona Executivului, într-o poziţie de management de top (fost ministru, fost secretar de stat, fost preşedinte/director general de autoritate/agenţie), cât şi zona Legislativului (fost sau actual parlamentar cu preocupări legislative în domeniile cercetare-inovare şi/sau digitalizare).
„În practică, desigur, foarte puţine persoane îndeplinesc toate aceste criterii, deci, ideal, candidatul desemnat ar trebui să îndeplinească cât mai multe dintre ele“, a concluzionat el.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost fondat la finalul lunii decembrie a anului 2020. Primul ministru al cercetării şi digitalizării a fost Ciprian Teleman, venit din partea alianţei USR-Plus.
