Trimestrul al doilea din 2020 a fost unul dezastruos, în care magnitudinea scăderii economice foarte probabil va depăşi recordul înregistrat anterior în T1 2009, arată Csaba Balint, membru al CA al BNR, într-o amplă analiză publicată pe portalul de opinii al Băncii Naţionale, OpiniiBNR.ro.
„Efectele severe ale pandemiei au început sa fie resimţite începând cu primul trimestru al anului, când economia României a încetinit sensibil, de la o creştere anuală de 4,3% înregistrată în trimestrul anterior, la 2,4%. În termeni trimestriali, PIB-ul ţării a crescut cu doar 0,3%, mult inferior avansului observat în T4 2019 (1,2%). Totuşi, aceste rezultate par să fie foarte favorabile într-un context european caracterizat de scăderi dramatice: PIB-ul zonei euro s-a contractat cu 3,1%/3,6% (ritm anual/ritm trimestrial)“, arată Csaba.
Însă, adaugă el: cifrele de PIB ale României din T1 ascund o evoluţie divergentă intra-trimestrială rar vazută. Estimările bazate pe datele publicate cu o frecvenţă lunară sugerează că economia a înregistrat o performanţă deosebit de puternică în primele două luni ale acestui trimestru, însă, câştigurile cumulate în lunile ianuarie şi februarie au fost anulate aproape integral în martie (vezi graficul).
„Mai precis, modelul econometric utilizat pentru acest exerciţiu indica o contracţie de aproape 4%, ca urmare a agravării situaţiei sanitare şi a introducerii restricţiilor de mobilitate pentru împiedicarea răspândirii virusului începând din a doua jumătate a lunii martie.
Utilizând modelul pentru analiza celor mai recente informaţii, performanţa economiei poate fi aproximată şi pentru luna aprilie, iar rezultatul dezvăluie agravarea declinului, cu o scădere de aproape 10%, aceasta fiind, probabil şi luna în care s-a resimţit cel mai puternic impactul crizei. Cumulând scăderile din lunile martie şi aprilie, rezultatul arata ca economia funcţionează cu aproximativ 14% sub nivelul înregistrat anterior crizei coronavirus.“
Dacă ne uităm pe un orizont mai îndelungat, observăm că adâncimea declinului actual o depăşeşte cu mult pe cea înregistrată în perioada crizei financiare din 2008-2009. Însă, spre deosebire de 2008-2009 când şocul iniţial a fost resimţit prin scăderi consecutive pe parcursul mai multor luni, acum există posibilitatea ca impactul iniţial să fie de o durată mai scurtă, astfel încât să vedem cifre mai favorabile pentru luna mai şi iunie, în linie cu relaxarea treptată a măsurilor de distanţare socială din această perioadă, arată autorul citat.
