După exact patru săptămâni de complot făţiş, Florin Cîţu, premier demis şi preşedinte al PNL, totodată, a admis, la presiunea puternică a partidului său, să lase pe altcineva să ocupe fotoliul de premier liberal în neobişnuitul viitor montaj politic.
Nicolae Ciucă (54 de ani), militar de carieră, fost şef al Statului Major General al Armatei, acum senator PNL, a fost desemnat de conducerea liberalilor să ocupe fotoliul de prim-ministru din partea acestui partid.
Ciucă fusese desemnat să caute sprijin pentru un guvern minoritar al PNL, la 23 octombrie, la puţină vreme după respingerea de către Parlament a guvernului minoritar propus al lui Dacian Cioloş (USR). Cum, previzibil, nu a găsit o majoritate pentru guvernul său, Ciucă şi-a depus mandatul de premier desemnat şi nebunia politică din tabăra liberală s-a accentuat din cauza refuzului lui Florin Cîţu, demis prin moţiuna de cenzură a PSD, la 5 octombrie, de a accepta un alt viitor prim-ministru, în afară de el. Joi, la exact patru săptămâni de la renunţarea lui Ciucă, Cîţu a fost obligat să dea înapoi, iar fostul şef al Armatei a fost desemnat, pentru a doua oară, să fie premier, de data aceasta al PNL, pentru că, între timp, lucrurile au luat o întorsătură bizară, iar PNL şi PSD au decis să ocupe fotoliul de prim-ministru prin rotaţie – jumătate de mandat liberalii şi jumătate de mandat social-democraţii. Nu se ştie ce garanţii a obţinut Cîţu pentru a renunţa la pretenţia de a conduce guvernul viitor, din partea PNL. Se ştie că a dat înapoi în urma unei discuţii cu preşedintele Klaus Iohannis.
În ultimele două săptămâni, coaliţia în formare, PNL-PSD-UDMR, a anunţat, la intervale regulate, că a mai făcut un pas spre finalizarea programului de guvernare. Dar, strict tehnic, acest program nu există, pentru că alcătuirea lui este şuie. Constituţia spune că prim-ministrul desemnat este cel care gestionează programul de guvernare şi-l prezintă Parlamentului. Or, coaliţia a negociat fără a avea un prim-ministru desemnat.
Din câte s-a arătat până acum, sunt diferenţe semnificative între filosofiile de guvernare ale principalelor două partide din viitoarea coaliţie.
Mai apoi, odată acceptat premierul PNL (la PSD, social-democraţii l-au desemnat pe Marcel Ciolacu), urmează împărţirea ministerelor – alte interese, altă distracţie. Ciolacu a promis un guvern până săptămâna viitoare. Or, este chiar musai ca săptămâna viitoare să existe un guvern pentru că este nevoie urgentă de o rectificare bugetară, altminteri medicii, de pildă, nu-şi vor mai putea lua salariile din lipsă de bani.
Urmează, apoi, proiectul de buget pentru 2021 – este greu de spus acum dacă acesta va putea fi promovat, în Parlament, până la final de an. Constrângerile sunt aici enorme pentru că, pe de o parte, vom avea o creştere economică mai mică decât în 2021 – spre 4%, faţă de 7% în acest an. În plus, deficitul bugetar de 7% din PIB în acest an va trebui redus – România este în procedură de deficit excesiv şi trebuie să facă o consolidare fiscală accentuată, în condiţiile în care, în acest an, deficitul bugetar a rămas foarte sus, în ciuda creşterii economice peste aşteptări. Doar că PSD nu vrea să audă de austeritate, dimpotrivă. Deja în coaliţie s-a decis ca pensia minimă să crească de la 800 de lei la 1.000 de lei (cu un impact bugetar de 800 mil. lei), iar celelalte pensii să fie indexate cu 11% - o creştere care era însă inevitabilă, atâta vreme cât inflaţia va sări de 8%.
Preşedintele urmează să convoace partidele la consultări şi să desemneze un premier care să formeze guvernul (la închiderea ediţiei print nu fusesesă stabilit cine va ocupa primul poziţia de prim-ministru, PNL sau PSD). Este un gest mai degrabă formal acum, dar obligatoriu din perspectivă constituţională.
