♦ Exporturile au scăzut cu 40% în mai, faţă de mai 2019, o ameliorare uşoară comparativ cu căderea de 47% din aprilie, faţă de aprilie trecut ♦ Exporturile, de 23,7 mld. euro, la cinci luni, au pierdut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, 5,6 miliarde de euro (minus 19%), iar importurile, de 30 mld. euro, au fost mai mici cu 4,8 miliarde de euro (minus 13,5%).
Deficitul comercial continuă însă să se adâncească, pentru că scăderea exporturilor este mai mare decât cea a importurilor. Faţă de aceeaşi lună a anului precedent, în martie (debutul crizei), exporturile au scăzut cu 11,3%, iar importurile cu 1,8%. În aprilie, lună considerată de economişti drept cea mai rea din această perioadă, exporturile au scăzut cu 47%, iar importurile cu 34%. Luna mai a adus o scădere pentru exporturi de 40,1%, iar pentru importuri de 35,4%.
La cinci luni din an, an/an, exporturile au scăzut cu 19%, iar importurile cu 13,5% şi, astfel, deficitul comercial s-a adâncit cu 742 mil. euro, până la 7,3 mld. euro - cel mai mare deficit înregistrat în perioada menţionată, în ultimul deceniu.
Ianuarie şi februarie au fost luni de creştere, atât pentru exporturi cât şi pentru importuri. Martie a fost primul semn de cădere pentru exporturi, deşi importurile au rămas, la trei luni, an/an, pe plus, cu toate că, martie la martie, scăderea a fost uşoară, de 1,8%. Închiderea economiei a pus însă punct oricărei iluzii.
De suferit au suferit cel mai mult sectoarele auto şi cel manufacturier. În primele cinci luni din an, exportul de maşini şi componente auto (46,3% din totalul exporturilor) a avut o cădere de 22,2%, adică peste valoarea generală de 19%. Importurile de maşini şi componente, de asemenea, au suferit (multe dintre importurile din România folosesc exporturilor): minus 18,4%. Sectorul manufacturier, clasificat după materie primă, a avut o cădere la export de 18,4%, iar la import de 15%. Alte produse manufacturiere au avut o cădere la export de 26,4%, iar la import de 14,5%.
Exportul net (şi bunuri şi servicii) a avut, la trei luni din an, an/an, o contribuţie negativă la PIB, de minus 4,6%. Totuşi, pe termen scurt şi mediu, analiştii Băncii Transilvania estimează o ameliorare a contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB, scenariu susţinut de majorarea ratei de economisire, perspectivele de depreciere pentru cursul real efectiv al leului şi ameliorarea ofertei interne de bunuri în ciclul postpandemie.
„În scenariul central diferenţialul dintre dinamica anuală a importurilor şi ritmul anual al exporturilor s-ar putea ajusta spre un nivel mediu de 0,5 puncte procentuale în perioada 2020-2022“, arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, într-o analiză publicată pe site-ul instituţiei.
Potrivit datelor publicate de INS, la finalul săptămânii trecute, România a înregistrat, în primele cinci luni ale anului, un deficit comercial de 7,34 miliarde euro, cu 742,3 milioane euro mai mare decât în perioada similară din 2019. În total, exporturile s-au ridicat la 23,7 mld. euro, iar importurile la 31 mld. euro.
În luna mai, a doua lună de blocaj economic cauzat de COVID-19, deficitul balanţei comerciale a fost de 1,25 miliarde euro, după ce exporturile s-au redus cu 40,1% faţă de perioada similară a anului trecut, la 3,75 mld. euro, iar importurile au scăzut cu 35,4%, până la 5 mld. euro.
Valoarea schimburilor intra-UE 27 de bunuri în primele cinci luni ale anului a fost de 17,15 mld. euro la expedieri şi de 22,6 mld. euro la introduceri, reprezentând 72,2% din total exporturi şi 72,9% din total importuri. Valoarea schimburilor de bunuri (extra-UE 27) a fost de 6,5 mld. euro la exporturi şi de 8,4 mld. euro la importuri, reprezentând 27,8% din total exporturi şi 27,1% din total importuri.
iulian.anghel@f.ro