♦ Creşterea economică la jumătate de an este sub prognoze, dar economiştii spun că nu e un dezastru o creştere mai mică, având în vedere situaţia lumii de azi.
Cam 2% ar urma să fie creşterea economică pe întreg anul, spune economistul Ionuţ Dumitru, în vreme ce economistul Adrian Codirlaşu, spune că va fi „doi şi un pic“.
Problema creşterii economice este vitală pentru că deficitul bugetar este foarte mare şi nimeni nu ştie cum s-a ajuns aici – cum s-a ajuns ca cheltuelile să fie scăpate de sub control iar deficitul să rişte să fie peste cel de anul trecut, adică la peste 6% din PIB.
Potrivit datelor INS publicate ieri, PIB-ul la şase luni a crescut, an/an cu doar 1,7% (brut). Faţă de T1, economia a crescut în T2 cu 0,9%. Ajustările sezoniere sunt mari, dar nu pot fi explicate decât atunci când INS va publica şi datele detaliate. Aşteptările erau mult mai mari. Dar creşterea la jumătate de an de 1,7% este încă bună.
„Ne vom adapta prognoza de creştere spre 2%. Datele din semestrul întâi nu cuprind rezultatele din agricultură. Iar agricultura merge bine. Vom avea o creştere în jurul a 2%“, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
„Este adevărat că economia încetineşte, după datele Statisticii. Dar noi credem că avansul PIB va fi un pic peste 2%, în ciuda unei evoluţii mai lente“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
Situaţia în ansamblu e cum e, dar vom avea creştere economică. Problema mare nu este a economiei în ansamblul ei, ci a situaţiei finanţelor statului. Iar economia va reacţiona în funcţie de cum va arăta pachetul legislativ al modificărilor fiscale ce sunt în aşteptare.
„Suntem de acord ca toată lumea să plătească la fel – plain field“, spune Adrian Codirlaşu. Acum, cum va arăta economia în viitor, depinde de aceste măsuri, adaugă el.
Cum a ajuns sectorul de stat să sufoce economia?
Dragoş Cabat spune că grava problemă a statului este corupţia. Cabat este un economist de top, doar că păcatul lui este că lucrează la Londra. „Problemele majore ale României sunt două“, spune el. Prima este că în România mai sunt doar 14 milioane de oameni, chiar dacă populaţia înregistrată de statistici este de 19 milioane. Cum faci PIB cu doar câteva milioane de persoane active? Pentru că milioane de oameni au plecat şi fac PIB pentru alţii. Apoi este corupţia din sistemul public.
„Neamurile, verii şi verişorii au acaparat administraţia publică“, spune Cabat. De la Londra, pare că lucrurile arată mai limpezi ca acasă.
Salariile din administraţia publică înseamnă o treime din veniturile bugetare. Împreună cu pensiile ce trebuie plătite pentru că ele nu sunt cadou de la stat, ci contribuţia oamenilor, plus dobânzile la creditele deja angajate, iată cum 80% din veniturile la buget s-au epuizat deja. Statul nu mai are cu ce interveni prin urmare, aşa că ajutorul de dezvoltare rămâne pe seama sectorului privat.
Nevoia ca toată lumea să plătească taxe la fel, proporţional cu veniturile, este clară, spune Adrian Codirlaşu. În funcţie de cum vor arăta aceste decizii va depinde şi de cum va evolua economia.
E posibil să intrăm într-o recesiune uşoară, crede Cabat.
Nu va fi nicio recesiune, spun Codirlaşu şi Dumitru.
De la Londra până la Bucureşti sunt însă 2.500 km şi poate şi de asta fusul orar modifică opiniile.
iulian.anghel@zf.ro
Dragoş Cabat, analist economic
Adrian Codirlaşu,vicepreşedinte al CFA România
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank
