Eveniment

Coronavirusul reduce bugetul penitenciarelor şi afectează afacerile celor care lucrau cu deţinuţi. Ce decizie a luat Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a combate această problemă

Coronavirusul reduce bugetul penitenciarelor şi...

Autor: Luiza Paraschivu, Mediafax

10.03.2020, 19:18 259

Bugetul penitenciarelor din România scade, după ce deţinuţilor li s-a interzis să muncească în afara închisorilor, în contextul răspândirii coronavirusului. Afectate sunt şi afacerile celor foloseau forţa de muncă a persoanelor private de libertate şi care acum nu mai pot respecta promisiunile.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a hotărât ca, de luni, deţinuţii să nu mai meargă la muncă la punctele de lucru exterioare. Măsura a fost luată pentru a preveni îmbolnăvirea cu noul coronavirus.

Decizia afectează, însă, veniturile închisorilor care încasau, anual, aproximativ 5% din bugetul ANP.

„E greu de estimat, la acest moment, dar cu siguranţă se va putea vedea exact după, cu cât au scăzut veniturile. Ce ştim este că totalul veniturilor proprii pe care penitenciarele le obţin prin prestarea acestor servicii este undeva la 5-6% din bugetul ANP. Deci, impactul va fi relativ mic, având în vedere că, sperăm noi, această interdicţie de a lucra în exterior se va limita la câteva săptămâni. Banii sunt folosiţi pentru achiziţii de bunuri şi servicii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, pentru tot ceea ce înseamnă buna funcţionare a penitenciarelor”, declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Fiecare deţinut care lucrează în afara penitenciarului poate câştiga cel puţin salariul minim pe economie. Din acesta, 40 la sută ajunge în visteria ANP. Penitenciarul Timişoara a reuşit, în 2019, să încaseze aproximativ 3 milioane de euro din contractele pe care le-a avut cu firme care au solicitat forţă de muncă din închisoare, spun sindicaliştii din sistem.

Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Penitenciarului Timişoara, la solicitarea MEDIAFAX, acum, închisoarea avea în derulare 21 de contracte, iar 198 de deţinuţi lucrau în afara închisorii.

„Parte din aceşti bani merg direct la deţinut. Deţinutul respectiv primeşte banii în cont, partea e păstrată pentru momentul punerii în libertate, iar o altă parte merge la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, undeva la 40% din banii câştigaţi.(…) Dacă-mi amintesc corect, veniturile Penitenciarului Timişoara au fost anul trecut undeva către 3 milioane de euro, dar Penitenciarul Timişoara este pe primul loc şi este departe de celelalte. (…) Până la urmă, sunt măsuri care trebuie luate. La nivel de sistem nu este foarte mult şi nu merită să riscăm siguranţa penitenciarelor şi viaţa sau sănătatea unor oameni”, a declarat pentru MEDIAFAX, Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Şi cele două penitenciare din Craiova îşi suplimentează veniturile cu bani câştigaţi de persoanele încarcerate aici. 141 de deţinuţi de la Penitenciarul Craiova şi Penitenciarul Pelendava lucrau în domeniul construcţiilor sau prestări servicii, înaintea impunerii restricţiilor.

„În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor lucrative în exteriorul locului de deţinere, la beneficiari externi, vă transmitem că, în temeiul aceleiaşi conduite preventive, începând cu data de 09.03.2020, la nivelul tuturor unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi, implicit, la nivelul Penitenciarului Craiova Pelendava, acestea au fost întrerupte, temporar, pentru o durată determinată de evoluţia contextului epidemiologic naţional. Până la această dată (9 martie – n.r.), un număr de 48 deţinuţi desfăşurau activităţi lucrative în cadrul punctelor de lucru exterioare (beneficiari externi), de tip prestări servicii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Carmen Urziceanu, purtător de cuvânt Penitenciarul Pelendava Craiova.

20 dintre deţinuţii de la Pelendava lucrau în construcţii, la firma condusă de Cristian Cîrjaliu. Omul de afaceri spune că acum a rămas fără forţă de muncă, iar el riscă să plătească penalizări pentru că nu-şi poate respecta termenii contractelor.

„În contracte sunt penalizări şi de partea beneficiarului şi de partea constructorului. Atâta timp cât el îşi respectă obligaţiunile este ok. Nu şi le respectă, are penalizări. La fel şi în cazul nostru, al constructorilor. Aceste penalizări se vor răsfrânge asupra noastră pentru că e clar că termenele de execuţie nu mai pot fi cele pe care le-am stabilit, bazându-ne pe contractele pe care le aveam cu penitenciarul. (…) Lucrăm cu 20 de deţinuţi. Un număr important şi eu sunt o firmă care mă afectează, sincer, destul de mult, dar nu avem ce face. Probabil aceste decizii s-au dat ca să punem sănătatea oamenilor înainte de toate. Nu am avut timp să estimăm pierderile, dar sigur sunt substanţiale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cristian Cîrjaliu, patron firmă de construcţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO