Concomitent, contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj datorata de catre firme urmeaza sa fie micsorata cu 0,25 puncte procentuale.
Angajatorii vor fi obligati din 1 ianuarie 2007 sa plateasca lunar o contributie de 0,25% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati pentru constituirea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii. Concomitent, cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre firme se diminueaza cu 0,25 puncte procentuale.
Proiectul prevede ca, in functie de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor fondului de garantare, cota de contributie se poate modifica prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Acest fond, care va fi administrat de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, este destinat platii creantelor salariale ce decurg din contractele individuale si colective de munca in situatia in care compania se afla in stare de insolventa.
Noua formula legislativa ii multumeste si nu prea pe oamenii de afaceri care apreciaza faptul ca nu s-au introdus obligatii fiscale suplimentare, dar care critica autoritatile pentru ca nu reduc fiscalitatea pe forta de munca si asa prea mare.
"In aceasta forma, propunerea nu ne afecteaza foarte tare pentru ca nu sunt sume sumplimentare, ci face parte din contributia pentru somaj. Deci, nu este o plata suplimentara, ci o redistribuire. In plus, este o impunere a unei directive europene pe care trebuie sa o acceptam", a declarat Adrian Izvoranu, directorul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania.
La randul lor, reprezentantii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) spun ca directiva europeana prevede ca este obligatia statului sa constituie acest fond si nu a patronilor.
"Noi am propus ca acest fond sa fie constituit prin contributii de la bugetul de stat, asa cum se intampla in Irlanda sau Slovenia. Directiva europeana prevede ca statul este cel care trebuie sa constituie acest fond, iar patronii contribuie cu exceptia cazurilor in care autoritatile nu o fac", a declarat pentru ZF Ana Bontea, directorul Departamentului Juridic si Dialog Social din cadrul CNIPMMR. Ea a adaugat ca propunerea a fost ca acest fond sa fie constituit din banii colectati la bugetul de somaj, care inregistreaza excedent.
"Aceasta obligatie a firmelor de a participa la fondul de garantare contribuie la o fiscalitate ridicata pe forta de munca pe care guvernul s-a angajat sa o reduca. Sigur ca proiectul prevede scaderea contributiilor la fondul de somaj, dar aceasta nu este o reducere reala. Fiscalitatea pe forta de munca nu scade", a mai spus Bontea.
Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru, spune ca, si de aceasta data, autoritatile "pun pe masa o problema fara sa se discute pe cifre". "Aceasta discutie este exact in stilul celor purtate pana acum cu guvernul: toti ne dam cu parerea fara sa stim despre ce este vorba. Ar fi trebuit ca Ministerul Muncii sa vina cu un istoric al unor astfel de plati catre salariati - sa vedem daca are nevoie de 0,25% sau 2% - pentru a vedea in ce intram", a spus Pogonaru.
Termenul de plata a contributiei este pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata. Daca se depaseste acest termen, companiile vor plati dobanzi si penalitati de intarziere, acestea reprezentand venituri suplimentare la fond. Primirea, examinarea si solutionarea cererilor pentru stabilirea si plata creantelor salariale suportate din fond nu va incepe mai devreme de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii. Proiectul prevede ca necomunicarea datelor si informatiilor solicitate in scris de ANOFM se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 la 3.000 de lei, iar comunicarea de date si informatii incomplete sau false, cu amenda de la 5.000 la 10.000 de lei.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru ce sunt banii
@ salarii restante;
@ compensatii banesti restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru durata minima a concediului de odihna anual prevazut de Codul muncii si pentru maximum un an de munca;
@ plati compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul colectiv de munca si / sau contractul individual de munca, in cazul incetarii raporturilor de munca;
@ compensatii restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati, potrivit contractului colectiv de munca si / sau contractului individual de munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale;
@ indemnizatii restante, pe care angajatorii au obligatia de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
