Datele provizorii ale Institutului Naţional de Statistică confirmă creşterea economică de 4,1% în 2019. Consumul a fost şi anul trecut vedeta creşterii economice, cu o contribuţie de 4,8% la dinamica anuală a PIB. De asemenea, investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut un aport de 3,8% la creşterea economică din 2019.
Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, scrie într-o informare a instituţiei că investiţiile productive în economie au avut un avans de 18,2% an/an în 2019, cel mai bun ritm din 2007.
Pe zona de consum privat, principala componentă a PIB-ului, este de aşteptat anul acesta o scădere puternică faţă de anul trecut, în condiţiile în care economia stagnează de aproape o lună, iar starea de urgenţă va fi prelungită cu alte 30 de zile. De asemenea, industria românească, care face aproape 22% din PIB, a avut un an 2019 greu din cauza costurilor ridicate de producţie şi pe fondul evoluţiei industriei europene, cu precădere a celei germane, pieţe în care industria românească este puternic ancorată. Semnalele de revenire a industriei germane, precum şi evoluţia industriei româneşti, arătau o revenire a producţiei industriale. Toate aceste tendinţe şi prognoze au fost spulberate de criza epidemică a coronavirusului, care a paralizat activitatea economică din România şi a trimis în şomaj tehnic peste 1 milion de oameni.
„Se evidenţiază majorarea investiţiilor productive cu 18,2% an/an (cel mai bun ritm din 2007) (revizuire în sus de la 17,8% an/an), pe fondul ameliorării percepţiei de risc, nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi oportunităţilor de dezvoltare pe termen mediu din economia României”, scrie Andrei Rădulescu.
Datele INS pentru anul 2019 arată că sectorul construcţiilor a contribuit la formarea PIB cu 6,4% şi la creşterea economică cu 1 procent, evoluţie determinată de facilităţile acordate acestui sector prin OUG 114. De asemenea, tot pe partea de resurse, comerţul a contribuit cu 0,9 puncte procentuale la creşterea PIB şi cu 18,2% la formarea acestuia.
„Analiza din perspectiva ofertei agregate evidenţiază majorarea sectorului de construcţii cu 17,3% an/an în 2019, evoluţie susţinută de majorarea veniturilor populaţiei, nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi ameliorarea investiţiilor publice. De asemenea, ramura IT&C a consemnat un avans de 8,1% an/an în 2019, dinamică susţinută de intensificarea digitalizării în economia mondială şi economia europeană”, mai comentează economiştii BT.
Pe partea de utilizare, exporturile au contribuit negativ la creşterea economică. Astfel, datele provizorii arată că exporturile nete de bunuri şi servicii au avut un aport de -1,6 puncte procentuale la creşterea economică a României.
„Cererea externă netă a contribuit cu -1,6 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din 2019: exporturile au crescut cu 4,6% an/an (majorare de la 3,5% an/an), în timp ce importurile s-au majorat cu 8% an/an (estimările anterioare indicau un avans de 7,2% an/an)”, mai scrie Andrei Rădulescu.
Economiştii Băncii Transilvani nu a făcut momentan estimări legate de evoluţia economică a României în anul 2020, pe fondul incertitudinilor generate de criza Covid-19. Cu toate acestea, Andrei Rădulescu este de părere că economia va resimţi impactul crizei, însă acesta poate fi atenuat şi astfel poate fi evitat un scenariu asemănător crizei din 2008-2009 dacă autorităţile iau măsuri economice la timp.
„Ne aşteptăm ca economia internă să resimtă impactul şocului pandemiei îndeosebi în perioada martie-mai. Cu toate acestea, subliniem faptul că România poate să evite un scenariu similar celui din 2009 dacă autorităţile responsabile cu implementarea politicii economice vor lansa rapid măsuri de susţinere a investiţiilor în agricultură, industria alimentară şi construcţia/modernizarea infrastructurii critice.”
