Eveniment

Conferinţa ZF „Sportul, calea spre o viaţă mai bună“: Mediul privat de business ar trebui să aibă un rol activ în stimularea angajaţilor să facă mişcare fizică prin diferite programe sportive, nu doar să fie un spectator!

Conferinţa ZF „Sportul, calea spre o viaţă mai...

Autor: Mirabela Tiron, Alexandra Cepăreanu

09.05.2019, 00:07 904

„Este interesul nostru să investim în sport, credem că este important ca oamenii să fie activi şi sănătoşi, iar companiile să investească pentru ca angajaţii să facă mişcare. Gradul de penetrare al centrelor fitness este redus, de doar 4,2% în România, faţă de 10% media europeană, dar piaţa creşte anual cu 10%. Vom deschide trei noi centre în acest an şi altele anul viitor“, a spus Kent Orrgren, CEO al World Class, cel mai mare lanţ de centre de fitness.

Un alt speaker la eveniment, Valeria Răcilă van Groningen, preşedintele Bucharest Running Club, a susţinut că este nevoie de mai multe acţiuni ale mediului privat în zona sportului.

„Cred că foarte multă lume se bazează pe stat, pe guvern, cred că acţiunile private ar trebui să fie mai dese în zona activităţilor sportive, cred că ar trebui ca mediul privat să facă mai mult, pentru că dacă aşteaptă să vină de la stat nu o să vină de nicăieri. Cred că este şi puterea exemplului, atunci când un copil vede că părinţii fac sport va vrea şi el să facă mişcare“.

Ea a mai adăugat că tot mai multe companiile încurajează alergătorii. „Se poate asta şi este din ce în ce mai bine. Am început în 2008 primul Maraton Internaţional Bucureşti şi am avut 900 de alergători. A crescut în fiecare an, am ajuns acum să avem 40.000 de alergători la cele trei ediţii pe care le organizăm anual. A fost o creştere orga­nică. Este o mişcare a sportului de masă în sensul bun.“

Mediul de business nu trebuie să fie un spectator la activităţile sportive, ci ar trebui să aibă un rol activ, fără să aştepte ca autorităţile să rezolve toate problemele, a adăugat Valer Hancaş, manager corporate affairs &comunicare Kaufland România.

„Atractivitatea unui angajatotr este direct proporţio­nală cu beneficiile oferite, aşa cum arată statisticile. Gradul de retenţie a devenit o provocare la nivelul departamentului de resurse umane. Noi avem beneficii care au legătură cu activităţile sportive, organizăm un campionat naţional intern de fotbal, unde participă 100 de echipe din toată ţara, vorbim de 1.000 de jucători de fotbal. Investim anual în activităţi sportive 1,5 milioane de euro. Susţinem peste 50 de competiţii sportive pe an, dezvoltăm noi parteneriate.“

Circa 83% dintre români şi-ar dori să facă mai mult sport decât în prezent, dar programul de la muncă este o barieră importantă, potrivit Ionelei Păunică, director executiv Fundaţia Telekom şi expert PR Telekom România.

„Foarte mulţi angajaţi, în utimii ani, au fost atraşi de evenimentele noastre sportive. Avem echipe la fotbal, tenis, handbal. Din 2011 am lansat campania «Mişcarea face bine» prin care încurajăm şi publicul larg şi angajaţii să paticipe la evenimentele sportive. (...) Am organizat minisesiuni de sport pe terasă, dimineaţa înainte de muncă, antrenamente de alergare, seminare de nutriţie, şi ne-am adresat şi copiilor angajaţilor cu echipe de fotbal, hochei, tenis, handbal şi maratoane de alergare.“

Sportul nu este un be­neficiu doar pentru angajat, ci şi pentru angajator, po­trivit lui Virgil Stănescu, preşe­dinte executiv Sports HUB, un alt speaker pre­zent la eveniment. „Este importantă educaţia în sport şi în afara sportului. Ştiu că orice departament de HR se chinuie să educe angajaţii cu abiliăţi pe care sportul le poate dezvolta încă din clasa I, aceeaşi lecţie din şcoală care dezvoltă abilităţile din clasa 1. Această educaţie nonformală prin sport aduce acele calităţi sociale în orice cetăţean.“

„Abilitatea fizică de a susţine un efort pe termen lung şi mentalitatea de a nu renunţa se transmit şi în rezultatele de business pe care le urmăreşte o companie. Nu îţi mai pui piedici şi continui să rezolvi cea ce nu puteai face“, a susţinut Oana Terteleac, international Spinning Master Instructor, TCM Manager Microsoft România.

Este nevoie de dezvoltarea de noi concepte în ceea ce priveşte sportul pentru ca numărul celor care fac mişcare fizică să crească.

Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, spune că în fotbal se concentrează pe dezvoltarea a două concepte, cel de fotbal fitness dar şI cel de „walking fotbal“, în condiţiile în care în categoria de vârstă 6-12 ani sunt 355.000 de jucători, dar în categoria de vârstă 45-54 de ani avem doar 28.000 de jucători.

„Dacă nu ai un corp sănătos nu poţi să ai nici mintea sănătoasă. Majoritatea companiilor cred că au înţeles că mişcarea este importantă în sănătatea angajaţilor şi pentru performanţa businessului“, a spus Vasile Oşean, medic coordinator Medy Sportline, un alt speaker la eveniment.

Românii sunt codaşii Europei la sport, circa 63% din români nu practică niciun fel de sport, comparativ cu ţările nordice, unde doar sub 20% din locuitori nu practică niciun sport, arată datele din eurobarometrul „Sport şi activitate fizică“ realizat sub egida Comisiei Europene.

 
 

Kent Orrgren, CEO al World Class

„Numărul de oameni care fac mişcare în centrele de fitness este de doar 4,2% în România, faţă de 10% media europeană. Spre comparaţie, în Germania gradul de penetrare este de 15% în Germania şi Marea Britanie, în timp ce în ţările nordice ajunge la 20%“, a susţinut Kent Orrgren, CEO al World Class, prezent la conferinţa ZF „Sportul, calea spre o viaţă mai bună“.

Piaţa este însă în creştere în România cu 10% anual, faţă de 5% la nivel european. Trendul este bun. Muncim să îi facem pe români să fie mai activi. Planurile sunt să deschidem noi cluburi, trei noi centre în acest an şI altele anul viitor, avem deja semnate contracte pentru două noi centre de fitness. Credem că este important să fie activi oamenii, iar companiile să investească pentru ca angajaţii să facă mişcare.

În prezent, lanţul World Class are 35 de centre de fitness.

În ’89 în Suedia, gradul de penetrare al centrelor de fitness era de 5%, acum a ajuns la 22%, nordicii stau cel mai bine la acest indicator.

În România vedem însă  un trend bun, mulţi oameni vor să fie activi, se fac tot mai multe investiţii, piaţa creşte repede. România are o creştere cu 10% anual a pieţei, faţă de 5% media europeană.

„Companile pot influenţa angajaţii să facă mişcare şi să fie mai activi şi sănătoşi. 250 de companii lucrează cu noi, multinaţionalele investesc mai mult, oferă beneficii legate de sport mai mult decât companiile româneşti, care încep acum să investească. De ce să nu avem angajaţi sănătoşi, care să facă sport, să mănânce sănătos şi să trăiască sănătos.“

„A face sport face parte din cultură, cred că dacă ar exista un tip ce incentive precum cheltuieli deductibile pe activităţi sportive am vedea mai multe companii care să investească în programe sportive, asta ar ajuta mult. Este interesul nostru să investim în sport. Beneficiile sportului sunt numeroase, dacă faci mişcare este mai puţin stresat, mai eficient şi productiv, mai fericit şi duci o viaţă mai bună“.

 
 

Răzvan Burleanu, Federaţia Română de Fotbal

Avem legitimaţi peste 220.000 de sportivi în fotbal, dincolo de aceşti români care joacă fotbal o dată pe săptămână mai sunt 500.000 care joacă o dată pe lună. Dacă media europeană în fotbal este de 2,7%, în România era de doar 0,4% în 2014 şi a ajuns la 1,2%. Obiectivul nostru până în 2020 este să ducem la 1,5% gradul de penetrare, trendul este pe creştere.

Sportul de masă începe să ia amploare, am reuşit să înţelegem că fotbalul de masă este important, să facem recrutarea de la vârsta de cinci ani. Ca federaţie, ne schimbăm abordarea, dacă ne referim la performanţă, trebuie să lărgim baza de selecţie, suntem acum singura federaţie care realizează cercetări. Dacă te apuci de fotbal înainte de vârsta de 8 ani vei fi implicat în fotbal, te vei uita la meciuri, vei cumpără bilete, a mai adăugat el.

În fotbal ne pregătim 90% din timp şi doar 10% performează jucătorii în teren, în business maximum 10% din timp îl aloci educaţiei şi restul luării deciziilor.

Ne concentrăm pe dezvoltarea a două concepte, cel de fotbal fitness dar şI cel de „walking fotbal“, în condiţiile în care în categoria de vârstă 6-12 ani avem 355.000 de jucători, dar în categoria de vârstă 45-54 de ani avem doar 28.000 de jucători, vrem să avem mai mulţI jucători din a doua categorie.

 

 

Valer Hancaş, manager corporate affairs &comunicare Kaufland România

Mediul de business nu este un spectator la activităţile sportive, ar trebui să aibă un rol activ, fără să aştepte ca autorităţile să se implice şi să rezolve anumite probleme. Atractivitatea unui angajatotr este direct proporţională cu beneficiile oferite, aşa cum arată statisticile.

Gradul de retenţie a devenit o provocare la nivelul departamentului de resurse umane. Noi avem beneficii care au legătură cu activităţile sportive, organizăm un campionat naţional intern de fotbal, unde participă 100 de echipe din toată ţara, vorbim de 1.000 de jucători de fotbal.

Oferim echipamente pe mărimi, arbitrii sunt acreditaţI de FRF. Investim anual în activităţi sportive 1,5 mil. euro. Susţinem peste 50 de competiţii sportive pe an, dezvoltăm noi parteneriate. Profilul sportivului dintr-o companie este persoană cu vârstă între 30-35 de ani, cu studii superioare, necăsătorit.

 

Vasile Oşean, medic coordinator Medy Sportline

Dacă nu ai corpul sănătos nu poţi să ai nici mintea sănătoasă, pentru un corp fizic sănătos trebuie să punem accent pe alimentaţie sănătoasă şi pe ce mişcare facem.

Majoritatea companiilor cred că au înţeles că mişcarea este importantă în sănătatea angajaţilor şi pentru performanţa businessului. Mişcarea duce la îmbunătăţirea activităţii cerebrale, reduce nivelul de stres. Stăm prea multe ore pe scaun la birou, văd o avalansă a problemelor de coloană vertebrală, hernii avansate de disc la persoane care nu au făcut efort fizic ridicat, dar care stau 8 ore pe zi la birou.

Singura resursă care ne limitează este timpul, dar este nevoie de o bună organizare a programului de zi cu zi, perseverenţă legată de cum ai organizat activităţile şi responsabilitate. Angajaţii trebuie să se întrebe care este beneficiul lor non-financiar la locul de muncă, răspunsul poate să fie sportul, sănătatea, apartenenţa la un grup.

 
 

Valeria Răcilă van Gröningen, preşedinte Bucharest Running Club

La prima ediţie a Maratonului Internaţional Bucureşti, care s-a organizat în 2008, au fost aproximativ 900 de participanţi. Anul acesta am ajuns să avem 40.000 de alergători la cele trei ediţii pe care le organizăm anual. Ne adresăm şi copiilor, avem peste 3.800 de copii care participă la fiecare competiţie, iar pentru ei avem mai multe grupe între zero şi 13 ani. De altfel, am dezvoltat şi o latură civică şi lucrăm cu 30 de ONG-uri, suntem maratonul şi semimaratonul care atrage cele mai multe fonduri într-o singură zi pentru ONG-uri. La maratoanele noastre nu aleargă doar persoane cu vârsta între 30 şi 45 de ani, avem şi participanţi care au 80 de ani.

Cred că foarte multă lume se bazează pe stat, pe guvern, pe autorităţi în general, dar cred că este greşit. Acţiunile private ar trebui să fie mai dese, ar trebui ca mediul de business să facă mai mult în această privinţă. Cred că în acest domeniu este importantă şi puterea exemplului, ca atunci când un copil vede la părinţi că fac sport şi vrea şi el să facă şi aşa se obişnuieşte cu un stil de viaţă mai sănătos.

Pentru un maraton este important şi antrenamentul în sala de sport, pentru că nu doar plămânii te ajută să duci la capăt competiţia, trebuie să ai şi piciorul format. Sănătatea este importantă pentru noi indiferent unde lucrăm, dacă faci mişcare începi să te gândeşti şi la o dietă mai specială şi la orele de somn.

 
 

Virgil Stănescu, preşedinte executiv Sports HUB

Sportul nu este un beneficiu doar pentru angajat, ci şi pentru angajator. Să sărim la „de ce este bun sportul?“. Este vorba despre partea mentală şi cea emoţională. Ştiu că orice departament de resurse umane se chinuie să educe angajaţii şi să le înrădăcineze abilităţi pe care sportul le poate dezvolta încă din clasa I.

Calitatea emoţională a unui sportiv ar trebui tradusă şi în partea de business. Ne propunem să ducem experienţe din sport în partea de business. Să vadă şi oamenii de business care este drumul spre performanţă, ce pot învăţa exponenţial din sport, pentru că informaţia pe care o ai în business o poţi acumula din sport.

Sportul poate avea multe avantaje, inclusiv poate ajuta la scăderea ratei de retenţie a personalului dintr-o companie, pentru că sportivul nu este motivat de bani, el are o viziune despre cum să devină mai bun şi crede în educaţia continuă.

Mă bucură că în mediul rural copilul poate să iasă pe stradă să facă sport, în mediul urban nu se mai poate. Infrastructura existentă blochează activităţile sportive pentru că cine îşi asumă resposabilitatea pentru copiii care se antrenează în weekend în curtea şcolii?

 
 

Ionela Păunică, director executiv Fundaţia Telekom şi expert PR Telekom România

În ultimii ani, foarte mulţi angajaţi au fost atraşi de evenimentele noastre sportive. În 2011 am lansat campania „Mişcarea face bine“ prin care încurajăm şi angajaţii, dar şi publicul larg să participe la evenimente sportive. Acum avem echipe de fotbal, tenis, baschet, handbal, avem echipe pentru foarte mule tipuri de activităţi sportive pentru că angajaţii noştri vor să facă mişare şi ne solicită să variem tipurile de sport, de aceea am variat, pentru a îndeplini toate nevoile. Şi avem foarte multe competiţii de alergare pentru că angajaţilor noştri le plac cel mai mult aceste competiţii, sunt mulţi colegi noi care ne întreabă din start ce competiţii avem în agendă.

Am citit recent într-un studiu că 83% dintre români şi-ar dori să facă mai mult sport decât fac în prezent, dar programul de la muncă este o barieră importantă.

Sfatul meu este ca un număr cât mai mare de români să aleagă acest stil de viaţă. Văd că nu ţine numai de companii de a încuraja sportul în rândul populaţiei, ci putem fi cu toţii un exemplu. Am văzut la competiţii oameni care nu făceau sport înainte şi care uşor-uşor au început să fie activi în acest domeniu. Eu îmi doresc să motivez oamenii care nu practică deloc sport.

 

Oana Terteleac, international Spinning Master Instructor, TCM Manager Microsoft România

Am vorbit cu mai mulţi antrenori şi lucrul principal de care se plâng nu este că oamenii nu vin frecvent la sală, ci că la 35 de ani sunt oameni care vor să facă sport, dar nu se duc la medic să vadă care le este rezistenţa, sau să facă un set de analize înainte. Un alt lucru de care se plâng antrenorii este faptul că oamenii nu mai au rezilienţă, nu mai au răbdare să pedaleze o oră, să fie ancoraţi cu ceea ce se întâmplă cu ei, au nevoie de o activitate, de ceva nou, ca atunci când se aşază pe canapea şi încep să butoneze telecomanda în speranţa de a găsi un post care să le atragă atenţia. Deci toată această viteză şi nebunie influenţează activitatea sportivă şi devenim din ce în ce mai stresaţi. Şi modul în care reacţionăm la stres este datorat şi faptului că nu facem mişcare.

Mulţi oameni nu mai sunt capabili să vobească cu ei înşişi. Un om de maraton trebuie să se susţină singur 3-4 ore când aleargă, de aceea nu mulţi pot să ducă la capăt un maraton.

Nu este adevărat că nu facem sport pentru că nu avem infrastructură. Dacă vrei să faci mişcare poţi să alergi în orice mediu, sau măcar să faci câteva exerciţii acasă. Exerciţiile de dimineaţă sunt foarte utile şi importante. Cred că este o problemă de educaţie.

Cum măsurăm progresul pe care sportul îl are în viaţa noastră? Dincolo de nevoia de a face sport, sunt oameni care au descoperit plăcerea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO