Conferinţa ZF/BT Afaceri de la zero - Hello, Timişoara! Oraşele României se vor dezvolta când vor folosi mai mult resursele locale. Trebuie să avem un scop comun.

„Dacă am nevoie de ceva pentru businessul meu, cum ar fi să cumpăr de la cineva aflat cât mai aproape de mine, pe strada mea, în cartierul meu sau în oraşul meu?“

Accesul la forţă de muncă, la cli­enţi, păstrarea lor, dar şi acce­sul la finanţare sunt temele care îi frământă cel mai mult pe an­treprenorii din Timişoara, dar ei au şi soluţia prin care pot creşte: folosirea resurselor locale. „Trebuie să folosim resursele lo­cale, acesta este următorul nivel pentru ora­şe­le României şi cred că se va întâmpla acest lu­cru. Trebuie să avem un scop comun. Eu cred în ideea că dacă am nevoie de ceva, găsesc la cineva de pe strada mea, din cartierul meu sau ora­şul meu“, spune Tiberiu Moisă, director gene­ral adjunct (vice­pre­şedinte) IMM şi MidCo, Banca Transilvania.

El a fost prezent la conferinţa Afaceri de la zero - Hello, Timişoara!, organizată de ZF şi Banca Transilvania, un eveniment la care au participat peste 150 de antreprenori.

Timişul este al doilea cel mai puternic pol de business din România, raportat la cifra de afaceri a companiilor, după Bucureşti-Ilfov, cu un rulaj de 66 mld. lei în 2018. Este al doilea mare angajator (cu 200.000 de oameni), este pri­ma opţiune de investiţie a giganţilor din industria componentelor auto, dar nu are nicio companie antreprenorială care să fi ajuns la cel puţin 100 mil. euro cifră de afaceri. Artoil, cea mai mare firmă antreprenorială din judeţ, un trader de carburanţi, a avut în 2018 o cifră de afa­ceri de 95 mil. euro cu numai 18 angajaţi. „Depinde foarte mult de noi unde o să ajun­gă Timişoara în zece ani. În zece ani pro­vo­carea va fi să facem ceva împreună, să fim prie­teni. Cu cât mai bine merge pentru tine, cu atât mai bine merge şi pentru mine. Tu ai firmă de transport, eu am firmă de mobilă şi ne aju­tăm. Aici este cheia“, crede Andreas Samuelsson, un sue­dez mutat în România de un deceniu şi jumă­ta­te care realizează produse din lemn şi din piele. Kenosis, afacerea lui Andreas Samuelsson, are vânzări estimate la 150.000 de euro anual.

Pe de altă parte, David Alb, proprietarul Senneville, un business dulce, ce face produse de patiserie şi cofetărie atât pentru clienţii direcţi, cât şi pentru cei corporate sau eveni­men­te private (nunţi, botezuri, majoarte) spu­ne că a primit în cursul zilei de joi, 5 martie, pa­tru cereri de francizare a conceputului, de la oa­meni din Timişoara, Oradea, Cluj şi un oraş mai mic din judeşul Timiş. Acest lucru arată că economia se mişcă.