Eveniment

Conferinţa Deloitte-ZF. România trebuie să investească 23 mld. euro în energia verde până în 2030. Companiile din energie abia aşteaptă să facă investiţii, dar au nevoie de politici clare care să deblocheze finanţările

Conferinţa Deloitte-ZF „Care sunt oportunităţile la zi de finanţare din fonduri europene pentru sectorul energetic?“

Evenimentul, care  a adus la masa discuţiilor specialişti din energie şi consultanţă, jucători din sector şi autorităţi din domeniu, a strâns circa 60.000 de vizualizări în cele două ore şi jumătate de emisie pe zf.ro şi pe paginile de Facebook ale Ziarului Financiar şi Deloitte România

Evenimentul, care a adus la masa discuţiilor specialişti din energie şi consultanţă, jucători din sector şi autorităţi din domeniu, a strâns circa 60.000 de vizualizări în cele două ore şi jumătate de emisie pe zf.ro şi pe paginile de Facebook ale Ziarului Financiar şi Deloitte România

Autor: Răzvan Botea

15.10.2021, 10:00 262

Ministerul Energiei începe de anul viitor să deruleze două programe în valoare de 12 mld. de euro finanţări europene pentru investiţii în energia verde Lipsa investiţiilor din domeniul energetic din ultimii 5 ani se află printre cauzele exploziei preţurilor la energie în România.

Necesarul de investiţii pentru domeniul energetic astfel încât să se atingă obiectivul din Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor climatice (PNIESC), asumat în faţa Comisiei Europene, este de 23 de mld. de euro. Investitorii din domeniul energetic au demarat deja investiţiile însă este nevoie şi de o strategie naţională pentru investiţii în energie, pe care piaţa o cere de mai bine de 10 ani, sunt câteva dintre concluziile evenimentului Deloitte-ZF „Care sunt oportunităţile la zi de finanţare din fonduri europene pentru sectorul energetic?“.

„PNIESC vede între 2021 şi 2030 un necesar investiţional exclusiv pe sectorul energetic care este aproape de aproape

23 mld. euro, împărţit în 10 mld. de euro în reţele electrice, atât Transelectrica, cât şi operatorii de distribuţie şi restul în centrale care să genereze producţia de care avem nevoie pentru a ne atinge ţintele“, a spus, în cadrul evenimentului, Sorin Elisei, director, Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate şi energie.

Dan Bădin, partener, Deloitte pe zona de servicii fiscale, a ridicat problema fiscalităţii, dar şi compe­titivităţii companiilor europene pe plan global, pentru că in­vesti­ţiile masive în „în­verzirea“ activităţii aduc cu sine costuri mai mari, care se transferă în preţul produselor sau serviciilor.

„Toate aceste investiţii din zona verde fac să crească costurile pentru producătorii europeni şi potenţial să îi facă mai puţin competitivi pentru piaţa globală. Dacă se va dori încurajarea anumitor domenii, cum reprezintă energia verde, atunci taxele ar trebui să fie mai mici în zona asta tocmai ca să permită aceste investiţii“, a spus Dan Bădin.

Deloitte România şi ZF au organizat joi, 14 octombrie, videoconferinţa „Care sunt oportunităţile la zi de finanţare din fonduri europene pentru sectorul energetic?“. Evenimentul, care  a adus la masa discuţiilor specialişti din energie şi consultanţă, jucători din sector şi autorităţi din domeniu, a strâns circa 60.000 de vizualizări în cele două ore şi jumătate de emisie pe zf.ro şi pe paginile de Facebook ale Ziarului Financiar şi Deloitte România.

Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, a spus în cadrul evenimentului că la începutul anului viitor ministerul de resort va începe derularea a două programe care să susţină investiţii în energie verde.

„Banii pentru investiţii pentru atingerea ţintelor climatice până în 2050 se vor derula prin două programe pe care Ministerul Energiei le va avea în derulare în perioada următoare: fondul de modernizare, a cărui valoarea ne aşteptăm să fie de peste 10 mld. de euro la nivelul anului 2030 şi totodată ne referim la PNRR, componenta pe energie, care la nivelul ministerului are o valoare alocată de 1,6 mld. de euro“, a spus Dan Drăgan.

Jucătorii din energie prezenţi la eveniment au identificat ca priorităţi în perioada următoare în primul rând investiţiile în sector şi o strategie naţională pentru acestea. Lipsa de investiţii se află printre motivele pentru care preţurile la energie în România au explodat.

„O slăbiciune a pieţei este că nu avem capacităţi. Faptul că în ultimii ani nu s-au dezvoltat capacităţi de producţie poate fi una dintre cauzele pentru care ne confruntăm cu problemele pe care le avem. Priorităţile la care ar trebui să ne uităm atent în acest moment sunt investiţiile. A doua prioritate este strategia naţională privind piaţa de energie“, a spus Bogdan Toncescu, CEO Transelectrica.

Sorin Elisei, director, Deloitte România, liderul practicii de sustenabilitate şi energie

Vedem că faţă de nişte capacităţi existente la nivelul anului 2020, care sunt de fapt construite cu ajutorul schemei de sprijin cu certificatele verzi, ar trebui să ajungem să construim peste 2.300 de MW în eolian, respectiv peste 3.700 MW în solar până în 2030.

Din perspectiva energiei fotovoltaice există un spaţiu mare care ar trebui acoperit şi probabil că interesul investitorilor se va îndrepta foarte mult şi către acest sector.

PNIESC vede între 2021 şi 2030 un necesar investiţional exclusiv pe sectorul energetic care este aproape de aproape 23 mld. euro, împărţit în 10 mld. de euro în reţele electrice, atât Transelectrica, cât şi operatorii de distribuţie şi restul în centrale care să genereze producţia de care avem nevoie pentru a ne atinge ţintele.

 

Ondrej Safar, CEO, CEZ România

În viitor, foarte multe surse de energie vor fi înlocuite cu electricitatea, când vine vorba de mobilitate, de exemplu. Aşteptările clienţilor sunt aceleaşi: să vină acasă, să apese întrerupătorul şi să se aprindă lumina. Clientul nu vrea să devină un expert tehnic.

Este important pentru noi, atunci când ne uităm la aceste schimbări, să înţelegem care este direcţia. Celălalt aspect este să ne asigurăm că reţeaua este pregătită pentru schimbare. Sistemul energetic are nevoie de investiţii în stocare.

Am atras deja 50 mi de mil. euro pentru reţeaua de distribuţie.

În ceea ce priveşte regenerabilele, vrem să creştem capacitatea activelor actuale şi de asemenea să investim în balansarea sistemelor de stocare.

 

Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România

Din fericire, pentru fondurile de la Uniunea Europeană, atât timp cât facilităţile fiscale nu sunt doar pentru o industrie, ci pentru toate industriile, sunt permise în paralel cu obţinerea de fonduri.

Ar trebui să ne uităm din alte unghiuri cu privire la fiscalitate, pentru că vorbim de sustenabilitatea consumului casnic, al competitivităţii la nivelul companiilor care acţionează pe piaţa locală. Toate aceste investiţii din zona verde fac să crească costurile pentru producătorii europeni şi potenţial să îi facă mai puţin competitivi pentru piaţa globală.

Dacă se va dori încurajarea anumitor domenii, cum reprezintă energia verde, atunci taxele ar trebui să fie mai mici în zona asta tocmai ca să permită aceste investiţii.

 

Bogdan Toncescu, CEO, Transelectrica

În PNRR nu avem proiecte, dar pe fondul de modernizare avem un proiect matur. În zona Dobrogea acest proiect va creşte capacitatea de racordare în reţea cu 700 MW.

Avem în momentul de faţă o experienţă bună pe fonduri europene. Pe strategia de finanţare gândită recent ne gândim undeva la 200-250 mil. de euro, fondul de modernizare.

O slăbiciune a pieţei este că nu avem capacităţi. Faptul că în ultimii ani nu s-au dezvoltat capacităţi de producţie poate fi una dintre cauzele pentru care ne confruntăm cu problemele pe care le avem.

Priorităţile la care ar trebui să ne uităm atent în acest moment sunt investiţiile. A doua prioritate este strategia naţională privind piaţa de energie.

 

Radu Kubinschi, director, Deloitte România, liderul serviciilor specializate în programarea şi accesarea de fonduri europene

Toate aceste fonduri, oportunităţi de finanţare, reprezintă instrumente de politică. Trebuie să avem politici coerente, pentru dezvoltarea economică şi asigurarea bunăstării. Trebuie să ne concentrăm pe formularea de politici, iar dacă politicile sunt corect formulate, au la bază analize documentate, justificate făcute într-un mod inteligent, instrumentele vor fi de folos.

Alocarea totală la nivelul Uniunii Europene pentru sprijinirea ţărilor membre este de aproape 2.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani. Din aceştia, 750 de mld. de euro reprezintă facilitatea de redresare şi diferenţa este reprezentată de EU Invest. 

 

Dragoş Bărbulescu, CEO, Delgaz Grid

În primul rând toate alocările de fonduri şi investiţiile trebuie să pornească de la principiile şi direcţiile strategice asumate la nivel european. În România nu avem o strategie clară pe care să o urmăm şi ăsta cred că este unul dintre lucrurile cele mai importante unde ar trebui să se îndrepte atenţia.

Am implementat şi sunt în curs de implementare proiecte pe fonduri europene care depăşesc 300 mil. lei.

Punctele slabe ale pieţei de energie sunt în primul rând legate de lipsa unei direcţii şi a strategii clare. Trebuie întărită capacitatea administrativă pentru a putea derula, implementa programele, mai ales cele care vin din fonduri europene.

 

Ionuţ Micu, directorul general al Direcţiei de Ajutor de Stat şi Fonduri Europene din Ministerul Energiei

Nu mai avem nicio scuză acum, ne aflăm în al patrulea ciclu programatic (pentru fonduri europene -n .red.), astfel încât cred că am învăţat din procedurile şi modul de tratare. Avem experienţă în transpunerea şi în gândirea tuturor acestor principii europene în legislaţia românească. Împreună cu colegii de la Ministerul Energiei construim o echipă şi un cadru legislativ care să răspundă nevoilor pieţei.

Companiile de stat au experienţă în atragerea fondurilor europene. Au experienţă pe partea de pregătire a unui proiect, pe partea de implementare. Sigur că este loc de mult mai bine. Mesajul nostru este de a investi cât mai mult în resursa umană.

 

Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei

Banii pentru investiţii pentru atingerea ţintelor climatice până în 2050 se vor derula prin două programe pe care Ministerul Energiei le va avea în derulare în perioada următoare: fondul de modernizare, a cărui valoarea ne aşteptăm să fie de peste 10 mld. de euro la nivelul anului 2030 şi totodată ne referim la PNRR, componenta pe energie, care la nivelul ministerului are o valoare alocată de 1,6 mld. de euro.

Principalul criteriu de selecţie a proiectelor este gradul de maturitate, tehnologia şi dispersia potenţialelor capacităţi de producţie.

Noi doar punem aceste instrumente la dispoziţie companiilor, care trebuie să vină în întâmpinarea necesităţilor celor care vor realiza aceste capacităţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO