Eveniment

Comisia Europeană: Modelul de creştere economică bazat pe consum afectează capacitatea României de a atinge standardele UE

Comisia Europeană: Modelul de creştere economică bazat...

Autor: Iulian Anghel

28.02.2019, 00:04 246

România continuă să aibă o creştere robustă, dar modelul de creştere economică, bazat pe consum, afectează capacitatea ţării de a atinge standardele de viaţă ale UE. Inflaţia mare afectează veniturile oamenilor, piaţa muncii rămâne tensionată, iar creşterea ad-hoc a salariilor afectează competitivitatea. Parametrii macro au fost daţi peste cap de măsurile administrative, iar stabilitatea sectorului financiar se află sub presiune, din cauza OUG 114. Sunt o serie de domenii în care România nu a făcut niciun progres în ultima vreme, arată raportul de ţară al Comisiei Europene publicat ieri.

Comisia Europeană a publicat ieri rapoartele de ţară aferente analizei „Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".

În cazul României, potrivit documentului citat, de la debutul semestrului european (2011), în 41% dintre domenii România a înregistrat progrese limitate, iar în 59% dintre recomandări au fost înregistrate „unele progrese”.

România a făcut „progrese limitate” în do­menii precum colectarea taxelor, respectarea obli­ga­ţiilor fiscale, în domeniul educaţiei şi în cel al sănătăţii. Comisia arată că, din 2016, România a părăsit calea consolidării fiscale şi a deviat semnificativ de la MTO (obiectivul pe termen mediu care îi limitează deficitul structural la 1% din PIB). Comisia are obiecţii şi faţă de intervenţia statului pe piaţa muncii: „Salariul minim este stabilit, în continuare, ad-hoc, dialogul social rămâne ineficient, iar rolul unor instituţii importante a fost recent slăbit”.

Comisia critică lipsa de progres în domenii precum construcţia spitalelor regionale. Capacitatea administrativă a Ministerului Sănătăţii este foarte redusă, iar trecerea la îngrijirea în ambulatoriu nu s-a realizat.

Politicile publice sunt impredictibile, modificările se fac fără o consultare a actorilor importanţi, iar studiile de impact lipsesc, fapt ce obligă deseori  la corectarea legilor prin ordonanţe, arată documentul citat.

 
 

Principalele observaţii ale Comisiei Europene

♦ Creşterea economică rămâne robustă. Dar modelul de creştere economică, bazat pe consum, afectează capacitatea ţării de a atinge standardele de viaţă ale UE.

♦ Inflaţia mai mare a afectat venitul disponibil şi cheltuielile de consum, care reprezintă principalul motor al creşterii economice. Creşterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care a depăşit exporturile, a determinat creşterea deficitului de cont curent al ţării.

♦ Piaţa forţei de muncă rămâne tensionată. Lipsa forţei de muncă şi de competenţe face dificilă recrutarea şi conduce la creşterea salariilor peste productivitate. Această situaţie ar putea afecta capacitatea României de a concura pe plan internaţional.

♦ Disponibilitatea limitată a muncii calificate, îmbătrânirea populaţiei, mobilitatea internă slabă şi emigrarea limitează creşterea economică.

♦ Deficitul public a crescut, determinat în principal de cheltuielile cu salariile şi de reducerile de taxe.

♦ Stabilitatea sectorului financiar se află sub presune, iar recentele măsuri decise în Parlament şi Guvern au creat riscuri suplimentare  pentru stabilitatea sectorului financiar.

♦ Riscurile pentru sectorul financiar au crescut substanţial.

♦ Mediul de afaceri şi deciziile de investiţii sunt afectate de o politică imprevizibilă.

♦ Capacitatea insuficientă a administraţiei publice limitează oportunităţile de dezvoltare.

♦ Performanţa slabă a sistemului de educaţie şi formare nu ajută România să ajungă la standardele UE.

n În ciuda investiţiilor publice semnificative după aderarea la UE, infrastructura fizică rămâne subdezvoltată.

n Performanţele modeste ale României în cercetare şi inovare limitează perspectivele de creştere.

n Investiţiile publice şi private în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală, incluziune socială şi inovare ar îmbunătăţi productivitatea şi creşterea economică pe termen lung.

n În ciuda unor paşi înainte, inegalitatea în materie de sărăcie şi venituri rămâne ridicată, iar disparităţile regionale se intensifică.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO