Raportul de vară al Comisiei Europene, privind creşterea economică a Uniunii, anticipează că România va înregistra o contracţie de 6% din PIB în 2020 şi o creştere de doar 4% în 2021.
PotrivIt documentului citat, prima parte a anului a mizat pe consumul privat şi de acumularea de stocuri. Investiţiile (formarea brută de capital fix) au continuat să crească, deşi într-un ritm semnificativ mai lent decât în 2019, în ansamblu. Exporturile nete au înregistrat o reducere a creşterii, pe măsură ce exporturile de bunuri au scăzut din cauza reducerii cererii externe. Din cauza blocajului declanşat de pandemia de COVID-19, creşterea reală a PIB va avea o scădere accentuată în al doilea trimestru al anului, arată Comisia Europeană - un trimestru sfârşit deja, dar ale cărui date macroeconomice le cunoaştem doar în parte. Ştim de pildă că, în aprilie, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a scăzut cu 22% faţă de martie, dar a crescut cu 20% în mai, faţă de aprilie. Dar nu ştim datele din industrie sau din construcţii. Prea puţin, pentru a alcătui o judecată de fond.
Comisia arată: consumul privat este aşteptat să scadă, ca urmare a restricţiilor de circulaţie, precum şi a veniturilor mai mici. Incertitudinea va avea o pondere semnificativă asupra deciziilor de investiţii în acest an, în timp ce activitatea de construcţie ar putea oferi o oarecare uşurare.
„Activitatea economică redusă în ţările care sunt principalii parteneri comerciali ai României va avea un impact semnificativ asupra exporturilor.“ Totuşi, apreciază sursa citată, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a lui 2020, activitatea economică va primi aer în plămâni, în a doua jumătate a anului, întrucât restricţiile sunt treptat ridicate. Creşterea va continua în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 şi apoi revenirea cu 4% în 2021. Şi, totuşi, nu e timp de aplauze: „Un al doilea val de infecţii în România sau unul dintre principalii săi parteneri comerciali ar putea întârzia recuperarea economică“.
În plus, arată raportul Comisiei, un factor important în evoluţia viitoare este dat de modul în care autorităţile abordează „îngrijorările“ privind traiectoria fiscală ce a precedat criza COVID-19 – Comisia nu detaliază, dar este vorba, în primul rând, de imensul deficit bugetar. Comisia spune că, dacă aceste îngrijorări nu sunt temperate, se va ajunge la costuri de finanţare ale statului mai mari şi la o creştere economică mai mică. O invitaţie la austeritate bugetară, prin urmare.
Documentul arată că, potrivit previziunilor, economia UE se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei, în pofida răspunsului politic rapid şi solid la nivel UE şi la nivel de ţări: “Din cauză că eliminarea restricţiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile noastre din primăvară, impactul asupra activităţii economice în 2020 va fi mai puternic decât s-a anticipat“.
“Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 şi va creşte cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracţia va fi semnificativ mai mare de 7,7%, cifra estimată pentru zona euro, şi de 7,4%, cifra estimată pentru UE în ansamblul său, în previziunile din primăvară. La rândul său, creşterea va fi în 2021 ceva mai puţin solidă decât s-a previzionat în primăvară.“
Potivit unei informări a Comisiei, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a însoţit studiul Comisiei cu următoarea declaraţie: „Impactul economic al restricţiilor de deplasare a persoanelor este mai grav decât ne-am aşteptat la început. Situaţia este încă dificilă şi ne confruntăm cu numeroase riscuri, printre care se numără un nou val masiv de infecţii. În orice caz, aceste previziuni arată clar de ce avem nevoie de un acord cu privire la pachetul nostru ambiţios de măsuri de redresare, NextGenerationEU, pentru a ajuta economia. În ceea ce priveşte anul în curs şi anul viitor, ne putem aştepta la o relansare economică, dar trebuie să fim atenţi la ritmul diferit al redresării. Trebuie să ne protejăm în continuare lucrătorii şi companiile şi să ne coordonăm strâns politicile la nivelul UE, pentru a ne asigura că vom ieşi din această criză mai puternici şi uniţi.“
