Eveniment

Comisia Europeană, despre România: Încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă

Comisia Europeană, despre România: Încrederea...

Autor: Alina Botezatu , Mediafax

27.02.2019, 18:25 56

Creşterea economică bază pe consum, instabilitatea legislativă, majorarea nesustenabilă a salariilor şi recentele reglementări din domeniul financiar sunt doar câteva dintre riscurile pentru economia României pe care le remarcă, în cel mai recent raport semestrial, Comisia Europeană (CE). 

„Modelul de creştere economică al României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea ţării de a atinge standardele de viaţă ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creşterii PIB-ului din 2018, în mare parte din cauza încetinirii cheltuielilor de consum, a arătat limitele modelului de creştere economică a României. Creşterea considerabilă a salariilor, scăderea forţei de muncă şi lipsa de competenţe riscă să submineze capacitatea ţării de a concura pe plan internaţional”, atenţionează „Raportul semestrial privind România”, realizat de Comisia Europeană şi publicat miercuri.

Economia României a crescut cu 7% în 2017, iar anul trecut a încetinit la apromixativ 4% faţă de anul anterior, în condiţiile în care inflaţia mai mare a afectat venitul disponibil şi cheltuielile de consum, iar creşterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care au depăşit exporturile, a determinat majorarea deficitului de cont curent al ţării, care este în jur de 3,2%, conform raportului citat. „În ciuda încetinirii substanţiale din 2018, creşterea economică rămâne robustă”, subliniază raportul citat.

„Mai mult, încrederea investitorilor este erodată de continua instabilitate legislativă, de deciziile imprevizibile, calitatea instituţională scăzută şi slăbirea continuă a luptei împotriva corupţiei”, remarcă raportul semestrial pentru România.

În plus, inegalitatea şi sărăcia rămân ridicate, cu disparităţi regionale tot mai mari, iar asigurarea continuităţii reformelor anterioare şi trecerea spre modelul de creştere bazat pe investiţii ar putea să îndrepte dezvoltarea economiei spre o convergenţă durabilă către „standardele de viaţă ale UE şi să contribuie la reducerea inegalităţilor”.

Raportul subliniază că salariile sunt încă scăzute în comparaţie cu media UE, dar majorarea puternică începută din 2016 riscă să pună presiune asupra competitivităţii, dacă nu este însoţită de creşteri similare ale productivităţii.

De asemenea, se menţionează că deficitul structural va rămâne în general stabil şi ridicat, la aproximativ 3,4% în 2019, dar va creşte considerabil în 2020, din cauza majorării salariilor, mai ales îns ectorul public, dar reducerii de taxe.

„Recentele reglementări parlamentare şi guvernamentale au creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării şi ar putea limita impactul politicii monetare şi ar putea inversa îmbunătăţirea continua înregistrată de mai mulţi ani. În plus, modificările aduse modului în care sunt gestionate fondurile de pensii administrate privat au sporit impredictibilitatea şi le pot submina viabilitatea pe termen lung. La rândul său, aceasta poate împiedica dezvoltarea pieţelor de capital şi poate priva economia de o importantă sursă de finanţare pe termen lung a investiţiilor”, subliniază raportul citat.

Investiţiile publice şi private în infrastructură, educaţie, asistenţă medicală, incluziune socială şi inovare pot îmbunătăţi productivitatea şi creşterea economică pe termen lung, recomandă raportul menţionat.

„Investiţiile publice au fost reduse, în ultimii ani, şi este de aşteptat să fie redresate doar lent, în timp ce investiţiile private ar putea fi afectate de creşterea incertitudinii. Investiţiile în infrastructura de transport, energetică şi de mediu ar consolida potenţialul de creştere pe termen lung al economiei şi ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populaţiei. Sistemul educaţional nu pregăteşte suficient oamenii pentru fi apţi pe piaţa muncii şi o mai bună integrare socială. Asigurarea faptului că forţa de muncă a României îşi atinge întregul potenţial înseamnă să se investească şi în incluziunea socială şi asistenţa medicală. Creşterea finanţării publice şi private a inovării ar ajuta economia României să se orienteze către activităţi cu valoare adăugată mai mare”, apreciază realizatorii raportului.

De asemenea, se subliniază că România a înregistrat puţine progrese în ceea ce priveşte: nivelul de colectare al taxelor; achiziţiile publice; educaţia de calitate; dezvoltarea cu întârziere a centrelor comunitare; progrese limitate au fost făcute în cee ace priveşte pregătirea proiectelor de investiţii publice şi a privatizărilor, în timp ce accesarea de fonduri UE este redusă.

În schimb, România nu a progresat deloc la următoarele capitole: politica fiscală, care include adoptarea bugetului de stat anual; salariul minim, care este stabilit în continuare de către Guvern, într-o manieră arbitrară, în timp ce legea pentru stabilirea unui venit de incluziune lipseşte; deciziile sunt luate, în continuare, într-un mod impredictibil, cu o legislaţie complexă şi uneori controversată care este adoptată prin decrete de urgenţă, fără niciun studiu de impact şi nici o consultare a celor afectaţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO