Caută doar în titlu
Eveniment

Comisarul Cioloş, către micii fermieri români: Fără să vă asociaţi, veţi pierde bonusuri de la UE

În spatele avertismentul stă arhi­tectura noii Politici Agricole Co­mune din 2014-2020 care oferă mi­cilor fermieri „bonusuri“ finan­ciare pentru proiectele făcute în cadrul organizaţiilor de producători, aso­cia­ţiilor sau cooperativelor. În următorii şapte ani agricultorii au la dispoziţie pentru pro­iec­tele de investiţii 8,1 miliarde de euro.

„Politica Agricolă Comună nu este un panaceu pentru toate statele membre, este o cutie de instrumente din care se pot lua cele specifice. În următorii şapte ani este nevoie de o abordare structurală, altfel, şi în 2020 România o să ajungă cu un decalaj important. Pentru România văd câteva puncte de interes: asocierea, abordarea teritorială integrată, coma­sarea terenu­rilor şi sectorul de cercetare şi ino­vare“, a spus Cioloş la evenimentul Mediafax Talks about Agriculture.

Poziţia comisarului vine în contextul în care agricultura românească este în continuare cea mai fragmentată din Uniu­nea Europeană, cu 3,8 milioane de exploa­taţii dintre care mai bine de 90% persoane fizice.

Piaţa agricolă românească este şi cea mai polarizată din UE, cu numai 15% din teren exploatat în ferme de 5 până la 49 de hectare, alte 30% din terenul arabil fiind împărţite de ferme de subzistenţă de până la 5 hectare. Pe de altă parte fer­me­le de peste 50 de hectare au o pondere de 55%.

Principalii indicatori de bunăstare din agricultură nu au suferit schimbări sem­nificative în primii şapte ani de când România este membră a Uniunii Euro­pene, deşi în ferme au ajuns 10 miliarde de euro în acest interval pe linia sub­ven­ţiilor directe şi a proiectelor de in­vestiţii finanţate de Uniune.

Facilităţi şi program de consultanţă pentru micii agricultori

„Sunt o serie de costuri ce pot fi re­duse pe partea de colectare a pro­ducţiei. Prin Politica Agricolă Co­mună vom recunoaşte orice formă de asociere, vom avea facilităţi pentru investiţii colective şi facilităţi fiscale pentru astfel de forme de asociere“, a anunţat Dacian Cioloş.

Comisarul a subliniat şi că asocierea micilor producători agricoli nu va funcţiona atâta timp cât nu este susţinută prin servicii de consultanţă astfel încât agricultorii să se poată concentra pe producţia din fermele lor şi mai puţin pe ac­tivitatea de ansamblu a asociaţiei, coo­perativei sau a grupului de produ­cători din care fac parte.

„Formele de asociere nu rezistă fără acom­paniere de specialitate. Lipseşte com­petenţa economică la nivelul aso­cia­ţiilor. Trebuie investit pe o structură de con­siliere. Camerele agricole făcute inte­ligent pot fi o soluţie. Se poate gândi un serviciu de acompaniere pe sectorul de legume legume-fructe sau pe lapte“, a explicat el.

Autorităţile de la Bucureşti pregătesc un pachet de „bonusuri“ financiare începând cu anul viitor pentru fermierii care se încadrează în categoria fermelor cu suprafeţe între 5 şi 30 de hectare, cele mai mici exploataţii considerate ca având scop comercial. Astfel, exploataţiile din această categorie vor primi plăţi directe pentru terenul arabil de 175 euro/ha, cu 25% peste banii direcţionaţi către celelalte ferme. Miza este încurajarea celor 800.000 de fermieri cu terenuri între unu şi cinci hectare să investească pentru a-şi extinde afacerile astfel încât producţia lor să facă pasul către piaţă.

Proiecte „tip“ de 15.000 de euro şi plăţi directe cu bonus

În acest sens şeful de la Agricultură a anunţat şi introducerea începând cu anul viitor a unui sistem de proiecte de investiţii pe fonduri europene cu valoare de 15.000 de euro care vor fi redactate după un tipar astfel încât aprobarea şi finanţarea lor să fie făcute într-un regim rapid.

„Trebuie să orientăm fermele mici să iasă pe piaţă pentru a le duce în zona de productivitate, să le ducem de la 2-3 capete de animale la 20 de capete şi de la 1-2 hectare la 20-50 de hectare.“

Ministrul a admis că actualul pachet financiar de 9 miliarde de euro de la UE pentru investiţii în agricultură în 2007-2013 a cheltuit fără niciun efect peste 400 de milioane de euro pentru aşa-numita măsură 141 ce vizează susţinerea ferme­lor de semisubzistenţă.

Plăţile făcute până în prezent prin această linie de finanţare se ridică la 176 milioane de euro, iar contractele semnate totalizează 476 milioane de euro.

Ce s-a mai discutat la Mediafax Talks about Agriculture

Robert Arsene, directorul general al Agricover: Dacă nu suntem competitivi pe pieţele externe, nu putem avea agricultură performantă, producem mult, dar nu avem cui vinde şi spunem că preţul a scăzut. Fermele trebuie să producă eficient, adică cu costuri cât mai mici, altfel vom avea industrie dependentă de vreme, de context favorabil de piaţă.

Sorin Minea, preşedinte al Angst şi al Federaţiei Romalimenta: Vorbim de subvenţii şi vedem că se subvenţionează agricultorii în toată comunitatea europeană pentru subzistenţă şi este tragic. Sunt oameni care nu produc mai nimic şi îşi iau taxa de subzistenţă.

Nicolae Sitaru, proprietar al fermei de 2.500 de hectare Elsit Com şi vicepreşedinte al LAPAR: Nicăieri nu se trăieşte din 5, 10, 50 de hectare din producţia vegetală. Trebuie să li se spună (micilor agricultori - n.red.) că trebuie să aibă de la 100 de hectare în sus ca să poată trăi.

Cristian Popescu, managing associat al casei de avocatură Popovici Nitu&Asociaţii: Noua lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole va duce la un blocaj total în ceea ce priveşte tranzacţionarea terenurilor. Principala problemă a pieţei funciare din România este lipsa cadastrului, lipsa unei baze de date privind proprietarii şi coordonatele loturilor.

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui: Niciun procesator nu a spus că ar dori o nouă derogare de la laptele neconform. Toţi au spus că au făcut investiţii, au luat fonduri europene pentru igienizarea şi  modernizarea fermelor. Mă miră că domnul ministrul  (Daniel Constantin a afirmat că ia în considerare o cerere pentru o nouă derogare) spune că va cere o nouă derogare.

Veronica Toncea, director al Fondului de Garantare a Creditului Rural: Trebuie să gândim un fond de creditare, măsuri care fac efect de multiplicare, scheme de garantare. Trebuie să continuăm mecanismele pentru asigurarea riscurilor naturale şi să acoperim necesităţile fermierilor pentru calamităţi naturale.

Răzvan Petcu, reprezentant al distribuitorului de utilaje agricole Biso România: Pentru anul viitor vrem să investim 2 milioane de euro pentru construirea unor silozuri agricole. Este un fel de sistem de finanţare a utilajelor. Pentru utilaje vom primi cereale în loc de bani, iar cerealele le vom vinde. Vom fi astfel un trader de cereale.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.09.2013

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.