Modificarea modului de calcul al accizelor a dus la o creştere importantă în ianuarie a tarifelor la tutun (2,99%) şi combustibili (1,1%), dar a urcat şi tarifele la energia electrică (0,9%) şi preţurile la gaze (1,2%). Creşteri importante de preţuri s-au înregistrat şi la legume (6,37%) şi fructe (1,57%).
Cu toate acestea, inflaţia anuală a fost sub ţinta BNR, ceea ce este îngrijorător deoarece reflectă consumul foarte redus al populaţiei, după cum spun analiştii.
Trendul descendent al inflaţiei şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare, ceea ce ar putea antrena scăderea dobânzilor la împrumuturi şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei.
Evoluţia consumului şi a inflaţiei încurajează relaxarea în continuare a politicii monetare.
Preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au crescut în ianuarie cu aproximativ 0,9% fiecare, iar tarifele serviciilor au urcat cu aproape 0,7%, conform datelor anunţate de Institutul de Statistică.
„Diferenţa dintre previziunile noastre şi rata reală a fost determinată de faptul că am luat în considerare o creştere mai mică a preţurilor produselor alimentare şi a unor produse nealimentare“, spune Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank.
Având în vedere ponderea mare a produselor alimentare în coşul de consum, de 37,6%, avansul preţurilor acestora a avut o contribuţie de 0,32 puncte procentuale la inflaţia totală. În cazul produselor nealimentare ponderea este de 43,9%, iar influenţa asupra inflaţiei totale a fost de 0,4 puncte procentuale, a arătat Cozmâncă.
Situarea inflaţiei sub ţinta BNR chiar şi în conditiile creşterii preţurilor administrate la energie este o dovadă îngrijorătoare a consumului foarte redus al populaţiei, susţine Eugen Sinca, analistul-şef al BCR. „Inflaţia de baza CORE 2 ajustat, o măsură a cererii de consum din economie, este în teritoriul negativ pentru a patra lună la rând şi sugerează nevoia relaxării suplimentare a politicii monetare, prin reducerea rezervelor minime obligatorii.“
Pentru 2014 analiştii anticipează că inflaţia va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%.
Banca centrală a majorat prognoza de inflaţie pentru finele anului 2014, de la 3% la 3,5%, după ce a luat în calcul impactul majorării impozitelor şi taxelor. Ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5% Ă/- un punct procentual.
Anul trecut producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie au dus inflaţia la 1,55%, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflaţia încadrându-se la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru 2013, de 1,5-3,5%. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă, sub 2%, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.
Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank:
Diferenţa dintre previziunile noastre şi rata reală a fost determinată de faptul că am luat în considerare o creştere mai mică a preţurilor produselor alimentare şi a unor produse nealimentare.
Având în vedere ponderea mare a produselor alimentare în coşul de consum, de 37,6%, avansul preţurilor acestora de 0,85% a avut o contribuţie de 0,32 puncte procentuale la inflaţia totală. Preţurile produselor nealimentare au crescut cu 0,9% şi, luând în considerare ponderea în coşul de consum de 43,9%, au avut, de asemenea, o influenţă importantă asupra inflaţiei totale, de 0,4 puncte procentuale. Aşa cum am anticipat, anumite componente au crescut semnificativ: tutun (2,99%, contribuţie de 0,2 puncte procentuale) şi combustibil (1,1%, contribuţie de 0,1 puncte procentuale) - ca urmare a unei modificări în calculul accizelor - dar au urcat şi tarifele la energia electrică (0,9%) şi preţurile la gaze (1,2%).
Eugen Sinca, analist-şef al BCR:
Inflaţia a evoluat conform aşteptărilor noastre în ianuarie, cu o rată lunară înaltă pe fondul scumpirii alimentelor, tutunului şi energiei, dar cu o rată anuală la un minim istoric, ajutată de efectul de bază. Nu este exclus să avem o inflaţie anuală sub 1% în lunile următoare. Situarea inflaţiei sub ţinta BNR chiar şi în condiţiile creşterii preţurilor administrate la energie este o dovadă îngrijorătoare a consumului foarte redus al populaţiei. Inflaţia de bază CORE 2 ajustat, o măsură a cererii de consum din economie, este în teritoriul negativ pentru a patra lună la rând şi sugerează nevoia relaxării suplimentare a politicii monetare, prin reducerea rezervelor minime obligatorii. În 2013 economia românească a creat aproximativ 50.000 de noi locuri de muncă, de trei ori mai puţine decât în 2012. Dacă adăugăm şi rata şomajului destul de ridicată, creşterea nominală a salariilor de doar 5% în 2013 şi încrederea nerefăcută a consumatorilor, avem tabloul unui consum modest al gospodăriilor populaţiei.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
