Eveniment

Claudiu Vuţă, economist: După S&P, şi Fitch şi Moody’s vor modifica în bine perspectiva ratingului suveran

Claudiu Vuţă, economist: După S&P, şi Fitch şi...

Autor: Iulian Anghel

21.04.2021, 12:00 222

S&P, agenţie americană de evaluare financiară, a modificat săptămâna trecută perspectiva de rating pentru datoria suverană a României de la „negativ” la “stabil” (decizia de a reduce perspectiva ratingului României BBB-/A-3 de la „stabil” la “negativ” fusese luată în decembrie 2019, ca urmare a noii legi a pensiilor), iar celelalte două agenţii americane de rating - Fitch Ratings şi Moody’s - vor urma acest exemplu. Însă acest lucru nu înseamnă decât o gură de oxigen, pentru că vor urma ani grei pentru guvern, spune economistul Claudiu Vuţă: „Este o gură de oxigen. România se va împrumuta mai ieftin pe pieţele internaţionale, dar acest lucru nu-i va schimba structura economiei. Situaţia complicată de astăzi este cauzată de structura acestei economii, majoritar orientată spre consum, fapt care provoacă dezechilibre majore şi adânceşte puternic datoria publică“.

„Promisiunea de a stopa derapajul deficitului bugetar, decizia de a îngheţa salariile bugetarilor sunt cele care au determinat S&P să schimbe perspectiva ratingului care, oricum, este pe ultima treaptă a recomandării pentru investiţii.”

Aşadar: în ciuda bucuriei publice afişate de oamenii politici, nu este timpul pentru petreceri. Pentru că ratingul suveran va fi îmbunătăţit tocmai pentru că România va tăia banii de petreceri. Chiar dacă România se va împrumuta mai ieftin, ea trebuie să se împrumute mai puţin.

România a avut, anul trecut, un deficit bugetar de aproape 10% din PIB şi un deficit de cont curent de 5% din PIB. Datoria publică a crescut, într-un singur an (2020), cu peste 100 de miliarde de lei, până la 499 miliarde de lei, fiind cu 86% mai mare decât datoria din 2015, de pildă. În 2020, datoria suverană a crescut cu douăsprezece puncte din PIB, până la 47,3%, iar în primele două luni din an a mai adăugat în coşul datoriei 7,5 miliarde de lei ajungându-se, astfel, la o datorie de 48% din PIB. Anul acesta datoria ar urma să ajungă la 55% din PIB, de vreme ce statul ţinteşte să împrumute alte 70 de miliarde de lei.

România are o mare problemă pentru că are venituri reduse la buget – 31% din PIB, în 2020. Cea mai mare parte a banilor merg în salarii şi pensii. Anul trecut, salariile şi pensiile au însemnat 248 de miliarde de lei, adică 86,5% din veniturile curente ale statului (impozite, taxe, contribuţii, etc.). Pentru toate celelalte este nevoie de împrumuturi şi de aceea pentru România notele date de agenţiile de evaluare financiară înseamnă enorm. România a plătit, anul trecut, pentru dobânzile la datorie, 14 miliarde de lei, cu 20% mai mult decât în 2019. În plus, şi banii pe care România îi aşteaptă de la UE (este vorba despre banii din fondurile structurale) au nevoie de cofinanţări. Nu ai bani de cofinanţare, nu ai proiecte în derulare. Mulţi din aceşti bani trebuie cheltuiţi înainte şi apoi se fac rambursările de la UE. Iar promisiunea guvernului este de a reduce, în câţiva ani, deficitul bugetar la sub 3% din PIB – iată constrângerea sufocantă. Pandemia va trece şi vor reveni regulile deficitului bugetar de sub 3% din PIB prevăzute de Traratul de la Maastricht.

“Nu ne putem împrumuta «la greu», dimpotrivă. Trebuie să reducem gradul de îndatorare (care se face, sigur, prin creşterea PIB, dacă nu ai excedent bugetar). Trebuie să încurajăm învestiţiile străine. Ceea ce a făcut S&P este o gură de oxigen însă vor veni ani dificili pentru guvern”, spune Claudiu Vuţă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO